Tipărire
Categorie: Psihologie
Accesări: 1211

Psihologia este în criză, pe fondul descoperirii imposibilității replicării a multiple studii în ultimii ani. Cu toate acestea psihologia stă pe "picioare" solide, iar o bună parte din cunoştinţele obţinute cu privire la natura umană sunt reproductibile în cadrul experimentelor. Psihologia a făcut în mod definitiv trecerea de la un domeniu al cunoaşterii bazat pe opinii personale la aplicarea metodei ştiinţifice. Iată 5 concepte din psihologie care rezistă scrutării cercetătorilor.



1. Trăsăturile de personalitate au stabilitate de-a lungul vieții de adult


Cel mai utilizat model de analiză a personalității umane este numit "Big Five", personalitatea umană fiind descrisă de 5 mari trăsături de personalitate. Pe această temă, citiți amplul nostru articol: Ce este personalitatea? Cele 5 trăsături mari.

Această stabilitate a personalității poate fi conectată, în mod firesc, cu aspecte concrete ale vieții noastre, precum: starea de sănătate, nivelul de educație, poziția socială. Un amplu studiu recent a observat că există o legătură directă între trăsăturile de personalitate și modul în care ne simțim ori ne comportăm în societate. De exemplu, a fost evidențiată a corelație între extraversiune și starea de bine ori între tendinţa de a fi agreabil (ca trăsătură de personalitate) și credința în divinitate.

Această stabilitate a trăsăturilor de personalitate poate fi privită însă și ca o veste proastă: încercările de transformare a vieții peste noapte (sunt nenumărate cursuri, programe etc. ce promit să vă schimbe radical în scurt timp...), în special în cazurile în care eforturile noastre merg în sens contrar elementelor definitorii ale personalității noastre, nu funcționează.

2. Oamenii sunt influențați de ceea ce crede majoritatea din grupul lor

Nu e chiar un secret că ne pasă de ce spun ceilalți despre noi. Atunci când luăm decizii suntem interesați de opinia celorlați.

Pe de altă parte, opinia celorlalți ne schimbă propria opinie. Oamenii sunt mai favorabili unei anume situații dacă 80% dintre membrii grupului au o opinie favorabilă.

Una dintre consecințe este următoarea: o poziție rasistă ori șovină este practic încurajată să se manifeste într-un grup în care majoritatea o găsește acceptabilă. Desigur, opusul este, de asemenea, adevărat, ceea ce evidenţiază utilitatea educației în ce privește probleme sociale sensibile.


3. Oamenii caută, în mod subtil, să-și confirme opiniile preexistente

Acest aspect este cunoscut drept "eroarea de confirmare" şi se referă la faptul că este în natura noastră să căutăm și să interpretăm informațiile cu care intrăm în contact în așa fel încât să întărim / confirmăm ceea ce știm. Nu există altă posibilitate să învingem această tendință naturală de a da credit celor ce le știm deja decât conștientizarea acestei porniri, ca punt de plecare.

Am publicat ample articole pe scientia.ro despre erorile de judecată, pe care le puteți găsi aici.



4. Modul în care facem alegeri este influențat de modul în care sunt prezentate opțiunile

Limbajul în care este "ambalat" un mesaj ne influenţează modul în care răspundem la mesajul respectiv. Una este să ți spună că un produs lactat "conține 5% ingrediente artificiale", alta este să ți se spună "95% dintre ingrediente sunt naturale".

Din acest motiv, al posibilității influențării alegerilor respondenţilor prin modul în care punem problema, sondajele de opinie pe același subiect pot avea rezultate diferite.


5. Supunerea față de autoritate ne arată cât de puține știm despre noi înșine

Cât de departe merg oamenii în a face rău semenilor atunci când o persoană cu autoritate le cere acest lucru? Citind rezultatele experimentului din 1961 condus de psihologul Stanley Milgram, cititorul va rămâne uimit: oameni obişnuiţi, puşi în poziţia de a executa un ordin, "uită" să se întrebe cât de vătămător este efectul faptei lor, punând respectarea cererii autorităţii deasupra judecăţii proprii. În cadrul acestui experiment, subiecţilor li s-a cerut un lucru simplu: administrarea unor şocuri electrice de o intensitate din ce în ce mai mare unor persoane, în cazul în care aceştia „greşeau” răspunsul la anumite întrebări. 65% dintre subiecţi au mers până la capăt cu şocurilor electrice, ceea ce ar fi însemnat, dacă şocurile ar fi fost reale, uciderea celor care trebuia să capete o memorie mai bună cu ajutorul curentului electric...

Astfel de experimente ne spun ceva despre noi care ne îngrijorează. Deși ne e greu să credem că noi am fi în stare de un astfel de comportament, dat fiind procentul mare al celor care se supun orbește autorității, chiar în cadrul unui experiment ce duce, teoretic, la uciderea cuiva, este o bună șansă ca tu, cel care citești acest articol, în contextul potrivit să ai un comportament similar.

Mai este de menționat că experimentul lui Milgram a fost efectuat după cel de-al doilea război mondial, când mulţi se întrebau cum e posibil ca un popor cult și civilizat, precum cel german, să se implice în atrocităţi abominabile.

Citiți un articol detaliat privind experimentul lui Milgram aici.
Dacă sunteți interesați de psihologia socială, citiţi în seria noastră de articole dedicate acestui domeniu, intitulată "Experimente cu oameni".


Articol inspirat de What Findings Do Skeptical Psychologists Still Believe In?