Clădirea Operei din Sidney, Australia

Atunci când ni se spune că a început construcţia unei autostrăzi şi va dura x ani, tendinţa noastră este să credem că lucrurile chiar vor sta astfel. Ok, bine, poate nu întotdeauna, dată fiind istoria recentă, dar, oricum, un pic de optimism tot simţim. Ne dorim să credem că lucrurile vor sta aşa cum au fost anunţate. Apoi, dezastru, trece termenul limită, la care autostrada ar fi trebuit să fie dată în folosinţă, iar lucrările sunt tot în toi. Tendinţa este să credem că de vină este lenea ori alte interese ale constructorului. Dar de multe ori este vorba, pur şi simplu, de o eroare la care suntem predispuşi, noi oamenii, numită eroarea planificării.



Despre ce e vorba? Ce este "eroarea planificării"? V-aţi dat seama deja. Este vorba despre faptul că avem tendinţa de a planifica lucrurile într-o manieră prea optimistă. De cele mai multe ori o astfel de estimare are drept cauză două lucruri: 1) neînțelegerea complexităţii activităţii, în toate detaliile ei; 2) neidentificarea problemelor care pot apărea şi care pot contribui la întârzieri semnificative.

Probabil că noi avem impresia că întârzierile majore sunt specifice României, dar lucrurile nu stau deloc aşa. Iată câteva exemple din domeniul construcţiilor:

:: Construcţia clădirii Operei din Sidney, una dintre cele mai frumoase clădiri din lume, a fost planificată să se finalizeze în 6 ani; în realitate a durat 16 ani.

:: Noul sediu al Comandamentului NATO ar fi trebuit să coste, conform planificării iniţiale, 750 de milioane de euro; a costat 1,2 miliarde.

:: Mare proiect din Boston, numit Big Dig, de rerutare a traficului, început în 1991, trebuia să se finalizeze în 1998 şi să coste 2,8 miliarde $; s-a finalizat în 2007 şi a costat peste 8 miliarde $.

Dar erorile de planificare sunt prezente în mai toate domeniile vieţii, nu doar în cazul unor construcţii masive. Studenţii sunt prea optimişti cu privire la perioada necesară pentru a termina un referat, de exemplu. Într-un studiu din 2002 s-a stabilit că, în medie, studenţii întârzie cu 3 săptămâni faţă de ce şi-au planificat.

Cei de la Microsoft par că au învăţat lecţia: se pare că managerii adaugă 30% timp suplimentar la ceea ce specialiştii prognozează cu referire la finalizarea unor proiecte.

Sigur, ştiind aceste lucruri nu suntem mai fericiţi atunci când autostrăzile mult-aşteptate întârzie să fie finalizate. Dar măcar înţelegem că ţine de natura umană :)

credit imagine: wikipedia.org


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!