Soldaţi americani. Credit: wikipedia.org

Într-un articol publicat în toamna lui 1949 în The Public Opinion Quarterly (linkul articolului original) sociologul Paul F. Lazarsfeld prezintă descoperirile unei echipe de cercetători din cadrul armatei SUA, care a analizat comportamentul soldaţilor americani pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial.



Iată câteva paragrafe din acest articol:

"Dacă un studiu prezintă un aspect comun, mulţi cititori reacţionează spunând: <<desigur că aşa stau lucrurilor>>. Ca urmare, din când în când, se susţine că studiile ştiinţifice nu fac altceva decât să pună într-o formă complicată observaţii care sunt la îndemâna oricui. [...]
Cititorul poate fi ajutat în a recunoaşte această atitudine dacă citeşte câteva afirmaţii care sunt tipice rezultatelor unui astfel de studiu.
Iată o scurtă listă cu observaţiile unui studiu (privind soldaţii americani pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial. n.n.), însoţite de comentarii.

1. Bărbaţii mai educaţi au arătat mai multe simptome psiho-neurotice decât cei cu mai puţină educaţie (instabilitatea mentală a intelectualilor în comparaţie cu cea a celor care au experienţa "străzii" este adesea invocată).
2. Bărbaţii care vin din zona rurală au o stare de spirit mai bună pe timpul carierei militare decât cei care vin din oraşe (la urma urmelor primii sunt mai obişnuiţi cu greutăţile vieţii).
3. Soldaţii venind din Sud s-au adaptat mai bine climei din Insulele Mării de Sud decât soldaţii venind din Nord (desigur, cei din Sud sunt mai obişnuiţi cu o climă mai caldă).
4. Soldaţii albi s-au dovedit mai dornici să promoveze în carieră decât cei de culoare (lipsa de ambiţie a celor de culoare este arhicunoscută).
5. Soldaţii de culoare preferă ofiţerii albi din Sud celor provenind din Nord (e bine-cunoscut că ofiţerii albii din Sud au o atitudine mai paternă faţă de cei de culoare).
6. Pe timpul ducerii luptelor soldaţii erau mai dornici să se întoarcă la vatră decât erau după ce Germania s-a predat (e de înţeles că oamenii nu voiau să fie ucişi)."

În următorul paragraf autorul arată un lucru surprinzător pentru mulţi cititori: deşi toate afirmaţiile de mai sus par a fi adevărate, par a fi în acord cu bunul-simţ al fiecăruia, ele sunt, în totalitate, false.

Lecţia acestui scurt articol, invocând un material publicat acum aproape 70 de ani? Zi de zi suntem sufocaţi de opinii care par credibile, de bun-simţ, şi care, totuşi, pot fi false, atâta vreme cât nu sunt validate prin experiment efectuat în condiţii ştiinţifice. Valoarea extraordinară a ştiinţei constă în faptul că poate stabili, într-o manieră reproductibilă independent, dacă ceea ce credem despre un anumit lucru este adevărat sau nu.

În ultimii ani ştiinţa, în special psihologia, a trecut printr-o adevărată criză a reproductibilităţii unor experimente celebre.


Dacă găsiţi scientia.ro util, susţineţi site-ul printr-o donaţie.

Găzduire 2019: 485 €. Donat: 121.55


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!