BebeluşConform unui nou studiu, deși nu spun mai mult decât “ba-ba” și “da-da”, copiii pricep cuvintele pentru multe lucruri uzuale. Studiu, axat pe bebelușii de la 6 la 9 luni, a demonstrat că bebelușii ştiu sensurile unor cuvinte uzuale, cum ar fi alimentele.

 

 

 

 

 

În cadrul acestui studiu axat pe bebelușii de la 6 la 9 luni, psihologii Elika Bergelson și Daniel Swingley de la University of Pennsylvania au demonstrat că prin contactul zilnic cu limbajul, bebelușii învață sensurile a multe cuvinte ce denumesc alimente sau părți ale corpului.

Bergelson își dă doctoratul la Swingley și este profesor asociat în cadrul Penn’s Department of Psychology. Studiul acestora va fi publicat pe data de 13 februarie în Proceedings of the National Academy of Sciences. Aceste descoperiri înlocuiesc consensul existent înainte legat de învățarea bebelușilor. Se credea că bebelușii cu vârsta între 6 și 9 luni, deși capabili a percepe și înțelege elemente ale sunetelor din limba nativă, nu posedă capacitatea de a înțelege sensul vorbelor. Majoritatea psihologilor considerau că înțelegerea cuvintelor nu survine până aproape de primul an de viață.

 



De fapt, se face adesea referire la bebeluși ca și “pre-lingiviști”, susține Bergelson. Dar au existat puține încercări de a determina când încep copii a înțelege ce reprezintă cuvinte specific. Credința că bebelușii nu înțeleg limbajul pentru mare parte a primului an de viață este ușor de explicat, având în vedere faptul că aceștia adesea nu pronunță cuvinte și uneori nici nu fac gesturi cu un anumit înțeles, înainte de vârsta de 10 sau 11 luni.

Pentru a testa această teorie, Bergelson și Swingley au recrutat diverse persoane care aveau grijă de copii și i-au rugat pe aceștia să își aducă bebelușii la un laborator pentru a complete două teste. În primul, un copil stătea pe picioarele părintelui sau tutorelui, cu fața la un ecran pe care rulau imagini cu un aliment și o parte a corpului. Persoana care stătea cu copilul purta căşti, prin care îi erau transmise întrebări precum “Uită-te la măr,” sau, “Unde este mărul?”, întrebări pe care aceștia trebuiau să le repete copilului. Un dispozitiv de urmărirea a ochilor, care poate afla cu precizie unde și când se uită copilul, urmărea privirea bebelușilor.

Al doilea test presupunea aceleași condiții, doar că presupunea înfățișarea pe ecran a unor obiecte într-un cadru uzual, precum câteva alimente puse pe o masă, sau o față de om. Pentru ambele tipuri de test, scopul era să se afle dacă auzind un cuvânt pentru ceva aflat pe ecran, copiii se vor uita la acel obiect mai mult, indicând faptul că au înțeles cuvântul.

Bergelson și Swingley au testat 33 de copii cu vârstele cuprinse între 6 și 9 luni. Cercetătorii au dat același test și la 50 de copii între 10 și 20 de luni, pentru a observa abilităţile acestora în comparație cu ale grupului de copii mai mici.
Pentru o analiză cât mai precisă, Bergelson și Swingley au încercat să elimine privitul obiectelor ce nu avea legătură cu rostirea denumirii acestora. Bergelson a observat faptul că bebelușii consideră unele obiecte mai interesante decât altele, indiferent de ce ar zice părinții lor. “Dacă o cană este plictisitoare și una este colorată, se vor uita mai mult la cea mai interesantă, indiferent de alţi factori.” Pentru ca acest lucru să nu provoace erori, cercetătorii au scăzut timpul petrecut de bebeluși privind la un obiect fără a fi pronunțată denumirea acestuia din timpul cât s-au uitat la acesta după ce a fost pronunțat cuvântul respectiv.

“Ideea este că dacă știm cât se uită bebelușii la un anumit obiect în mod normal și scădem din cât îl privesc când denumirea acestuia este pronunțată, ceea ce rămâne se datorează recunoașterii cuvântului,” a declarat Bergelson.

În cadrul ambelor teste cercetătorii au descoperit că bebelușii cu vârste cuprinse între 6 și 9 luni au privit mai mult la imaginea numită decât la cealaltă sau celelalte, indicând faptul că înțeleg asocierea dintre cuvânt și obiect.

Aceasta este prima dovadă că bebelușii de această vârstă pot înțelege cuvintele. “Existau puține dovezi ale înțelegerii înainte și includeau cuvinte precum mama și tata,” a spus Swingley. “Studiul nostru este diferit, deoarece se concentrează pe cuvinte mai generice, care denumesc diverse categorii de obiecte.”

“Testăm obiecte ce arată diferit de fiecare dată când le vezi,” a declarat Bergelson. “Merele și nasurile variază, iar cuvântul nas nu presupune doar nasul tău; ci al oricui. Acest lucru face învățarea cuvintelor complicată: cuvintele presupun categorii, nu un singur lucru precum un individ.”

Bergelson și Swingley erau, de asemenea, curioși dacă vor observa un tipar al învățării între 6 și 9 luni. Dar, când au comparat rezultatele bebelușilor celor în vârstă de 6 și 7 luni cu ale bebelușilor de 8 și 9 luni, nu au descoperit nicio îmbunătățire. “Acest lucru este surprinzător. Nu știm de ce copiii stagnează pentru o asemenea perioadă,” a declarat Swingley.

Comparând rezultatele bebelușilor mai mari, cercetătorii au descoperit puține îmbunătățiri până când copiii ating 14 luni, moment în care recunoașterea cuvintelor crește în mod clar.

“Poate că cei în vârstă de 14 luni înțeleg natura sarcinii, precum un fel de joc și îl joacă,” a spus Swingley. “Sau îmbunătățirea dramatic la bebelușii de 14 luni se datorează aspectelor dezvoltării limbajului, pe care noi nu le-am tratat separat, precum o mai bună clasificare a componentelor vorbirii sau o mai bună înțelegere a sintaxei.”

A observat de asemenea că este posibil ca bebelușii cu vârste cuprinse între 8 și 14 luni să avanseze de fapt, dar ca îmbunătățirea să fie neobservabilă datorită faptului că cei mai mari cu vârste între 8 și 14 luni sunt mai ușor distrași și mai puțin atenți.

Rezultatele de ultimă oră ale studiului contribuie la o dezbatere în progres legată de momentul în care bebelușii învață limbajul și de dezvoltarea cognitivă.

“Cred că este surprinzător că la vârsta această copiii nu spun nimic, nu arată nimic, nu merg,” a zis Bergelson. “Dar de fapt, în spatele a ceea ce se află la suprafață, aceștia încearcă să asocieze cuvintele cu obiectele din jurul lor.”

“Consider că acest studiu transmite un mesaj important părinţiilor: puteți vorbi cu copii voștri și vor înțelege parte din ceea ce spuneți” a declarat Swingley. “Nu vă vor da nicio replică isteață, dar înțeleg o parte din ceea ce vorbiți. Și cu cât știu mai mult, cu atât mai mult pot construi pe baza acelor cunoștințe”.

 



Textul este traducerea articolului Month-olds-spoken-words, cu acordul editorului.
Traducerea: Anca Negulescu


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!