Atunci când îţi schimbi atitudinea faţă de ceva anume, ştii de ce o faci? Psihologii au susţinut că mecanismele interioare ale minţii noastre sunt în mare parte ascunse pentru noi. Un aspect surprinzător al acestei lucru este constatarea faptului că oamenii de multe ori nu conştientizează momentul în care şi-au schimbat atitudinile. Am putea cu uşurinţă, de exemplu, să ne identificăm opiniile curente cu privire la încălzirea globală.

Comentarii -

Arthur SchopenhauerFilozoful german Arthur Schopenhauer a fost un pesimist extrem care credea că trăim în cea mai rea dintre toate lumile posibile şi că fericirea este o iluzie. Surprinzător este faptul că el a scris un best-seller care conţine o secţiune de auto-ajutorare. Deşi termenul auto-ajutorare pare oarecum înşelător, principalul scop al recomandărilor sale a fost într-adevăr reducerea nefericirii. Mda, bătrânul Arthur era plin de haz.

Comentarii -

Cu începuturi modeste, cărţile de auto-ajutorare au ajuns acum să ocupe mare parte din spaţiile librăriilor, numărul lor fiind în continuă creştere. Cele mai bine vândute titluri precum "Bărbaţii sunt de pe Marte, femeile sunt de pe Venus" sau "Nu vă faceţi griji, faceţi bani", promit să ne înveţe cum să ne remediem relaţiile interpersonale şi să trăim "mai bine". Nu sunt cumva acestea şi altele care urmează să apară doar asigurări goale menite să vândă un produs sau altul?

Comentarii -

"Acela care vrea să fie mereu fericit trebuie să se schimbe neîncetat", credea Confucius. În China, în urmă cu două milenii şi jumătate, Kong Qiu şi adepţii săi au sintetizat tradiţiile poporului chinez pentru a fundamenta ceea ce credeau ei că reprezintă principiile fundamentale ale umanităţii. Desigur, ceea ce  înţeleg occidentalii acum prin confucianism este diferit de învăţăturile iniţiale, acestea schimbându-se de-a lungul timpului, asemenea celorlalte filosofii majore care au înflorit în Est: budismul şi taoismul.

Comentarii -

Filosoful hedonist Epicur avea dreptate în caracterizarea fericirii (în cea mai mare parte): "Dacă nu te poţi mulţumi cu puţin, nu te poţi mulţumi cu nimic." Filosofii din vremurile vechi erau dornici să spună şi celorlaţi cum să trăiască şi cum să fie fericiţi. Desigur, recomandările lor sunt repere pentru noi datorită operelor lor; ele sunt pline de învăţăminte şi îndemnuri deopotrivă, dar putem noi să le înţelegem cu adevărat şi să le raportăm la cercetarea psihologică modernă?

Comentarii -

Toţi dorim să fim fericiţi. Dar ce este fericirea? Pentru că fericirea este ceva dorit de majoritatea dintre noi, modul în care o definim are implicaţii importante pentru felul în care ne coordonăm existenţa. Pentru a vedea de ce, comparaţi cele două definiţii concurente ale fericirii de mai jos.

Comentarii -

MulţimeForţele de ordine sunt păcălite de miturile legate de comportamentul oamenilor în situaţii de criză. Există multe mituri despre cum reacţionează mulţimile în situaţii de criză: că mulţimea de obicei intră într-o stare de panică în masă, că dezastrele aduc la suprafaţă ce e mai rău în oameni şi mulţi profită de acestea pentru a desfăşura activităţi ilegale ori că majoritatea supravieţuitorilor sunt împietriţi de catastrofe şi intră într-o stare de şoc, rămânând neajutoraţi.

Comentarii -

Cu cât oamenii sunt mai rapizi, cu atât fac mai multe greşeli. De asemenea, cunoscută drept concesia viteză-precizie, această regulă este considerată de mulţi fundamentală comportamentului uman. Nici chiar aşa, potrivit psihologului sportiv James Bell şi colegilor lui. Ei sunt autorii unui nou studiu care indică faptul că persoanele care au un scor mare la  nevrozism ca trăsătură de personalitate iau decizii mai precise, cu cât răspund mai repede.

Comentarii -

Studii recente dezvăluie legăturile dintre inteligenţă şi somn, boli mentale, politică, ateism, fericire şi multe altele. Beneficiile de a fi o persoană inteligentă sunt puţin probabil un mister. Oamenii inteligenţi se bucură, în principiu, de tot felul de avantaje în viaţă: au o educaţie mai bună, locuri de muncă mai bune, câştigă mai mult şi chiar trăiesc mai mult. Fireşte, deci, dacă ai putea să stabileşti inteligenţa copilului tău, probabil vei opta pentru inteligenţă superioară (totuşi, poate nu prea mare).

Comentarii -

În fiecare zi, când tu deschizi ochii dimineaţa, un imens flux de informaţii vizuale trece din lumea exterioară în mintea ta. Creierul tău editează acest flux rezumându-se la puţinele lucruri care sunt relevante: unde este halatul?; unde este draperia?; unde este uşa? Restul lucrurilor – starea covorului, umbrele de pe tavan – sunt toate ignorate. Sau nu?

Comentarii -

Mit: Dacă îl asculţi pe Mozart vei deveni mai inteligent. Acest mit a fost popularizat de către un studiu publicat în revista Nature în anul 1993 şi care a fost efectuat de către University of California din Irvine. La acest studiu au participat 36 de elevi ce au ascultat timp de 10 minute muzică de Mozart înainte de a efectua un test spaţial de IQ. S-a afirmat atunci că muzica lui Mozart a crescut scorul IQ obţinut de elevi cu o medie de aproximativ 8 puncte ca urmare a creşterii performanţelor în cadrul anumitor tipuri de teste spaţio-temporale.

Comentarii -

Se tem oamenii în mod automat de ceea ce este nou? Ei par să respingă noutatea suficient de des, încât să existe un sindrom psihologic care să explice asta. Reflexul Semmelweis a fost denumit după un individ care a avut o idee radicală, ce ar fi putut salva mii de vieţi, dar care a fost respinsă de toată lumea, astfel că măcelul a continuat.

Comentarii -

După ce Aaron Alexis a împuşcat mortal 12 persoane la Navy Yard în Washington DC în septembrie, instituţiile mass-media s-au grăbit să scoată în evidenţă plăcerea lui declarată pentru jocurile video. Pentru mulţi, acesta a reprezentat cel mai recent exemplu privind modul în care jocurile violente pot încuraja agresivitatea în viaţa reală.

Comentarii -

Relaţia dintre sensul unui cuvânt şi succesiunea de litere care formează cuvântul este de obicei considerată arbitrară. Adică sensul unui cuvânt este dictat de convenţie şi tonul emoţional al vorbitorului. Prin înlăturarea acestor lucruri, sunetele grupurilor de litere în sine – cunoscute drept foneme - sunt în general considerate fără sens. Cel puţin, această perspectivă a fost populară o anumită perioadă de timp.

Comentarii -

Atunci când oamenii gesticulează în timp ce vorbesc, acest lucru îi ajută să-şi schimbe gândurile. Dacă rogi pe cineva să-ţi arate cum îşi leagă şireturile sau cum joacă Jenga, aproape sigur se va folosi de mâini pentru a-ţi explica. Chiar şi oamenii care sunt orbi din naştere şi nu am văzut niciodată gesturi, gesticulează totuşi în timp ce vorbesc.

Comentarii -

DepresiePersoanele depresive se simt neajutorate, fără speranţă, fără valoare şi cred că vieţile lor sunt în afara controlului. Destul de uşor de constatat dar mult mai greu de tratat şi încă şi mai greu de a le face faţă. Dar depresia este o afecţiune mult mai complexă decât realizează mulţi. Este mai mult decât doar de ’a fi trist’ tot timpul şi a gândi că viaţa nu are niciun rost.

Comentarii -

Să minţi e uşor, oricine poate face asta – să-ţi aminteşti ce minciuni ai spus şi cui, este partea mai dificilă. Iar ceea ce o persoană îşi aminteşte mai târziu depinde întocmai de modul în care ei au minţit, potrivit unui studiu publicat în Journal of Applied Research and Memory Cognition. În cadrul studiului lor, Vieira si Lane (2013) au comparat două tipuri de minciuni: (1) o scurtă negare şi (2) o descriere falsă.

Comentarii -

Învaţă cum să obţii o stare de relaxare şi concentrare. Oricine este anxios din când în când: vorbirea în public, interviurile pentru job, dentistul şi toate celelalte. Pentru unu din şase dintre noi această stare se va transforma în ceea ce psihologii numesc tulburare în unele momente din viaţa noastră. Aceasta se întâmplă când oamenii sunt aproape continuu anxioşi şi găsesc că este dificil să se concentreze, au un somn problematic şi devin iritaţi şi obosiţi.

Comentarii -

Cercetările arată că suprimarea gândurilor nu funcţionează, deci cum poţi izgoni gândurile enervante repetitive? Să ai uneori mintea blocată în gânduri negative ce se tot perindă este unul din lucrurile neplăcute. Poate fi vorba despre o greşeală la locul de muncă, griji în legătură cu banii sau poate o teamă neştiută. Indiferent dacă e vorba despre anxietate, teamă sau grijă, poate fi foarte dificil să o controlezi.

Comentarii -

Un nou studiu demonstrează că creierul tratează suferinţa socială într-un mod similar cu durerea fizică. Să fii respins de ceilalţi nu este amuzant. Contrar opiniei conform căreia un atac fizic te poate răni, însă nu şi atacul verbal, se pare că te pot răni şi cuvintele, creierul răspunzând în consecinţă.

Comentarii -

memorieÎmbunătăţeşte-ţi memoria strângând pumnul drept, mestecând gumă, plimbându-te, ignorând stereotipurile, mirosind rozmarin ori aplicând alte metode simple. Multe dintre metodele de îmbunătăţire a memoriei – cum ar fi exerciţiile fizice, gruparea (eng. chunking), crearea unor asocieri sau antrenamentul cerebral – implică un volum mare de efort mental.

Comentarii -

creierAtenţie! Urmează un scurt exerciţiu... În apropierea plajelor de la Marea Neagră s-au format pete de petrol. Estimările arată că 20.000 de pescăruşi sunt în pericol de moarte. În baza donaţiilor pot fi plătite operaţiunile de înlăturare a petelor de petrol şi, astfel, pescăruşii sunt salvaţi.

Comentarii -

Sensul vieţiiUn nou studiu constată că atunci când relaţiile sociale asigură un sentiment foarte intens de apartenenţă, oamenii simt ca viaţa are mai mult sens (Lambert și colaboratorii, 2013). Efectul a fost descoperit cu ocazia unui experiment în cursul căruia participanţii au fost rugaţi să închidă ochii şi să se gândească la două persoane sau grupuri cărora le-au aparţinut cu adevărat. Apoi, au fost întrebaţi cât de mult sens au simţit că avusese viaţa lor.

Comentarii -

Vocile masculine profunde întăresc memoria, vocile familiare sunt uşor de ascultat sau de ignorat, vocea distinctivă a iubirii şi multe altele... Nu este vorba doar despre ceea ce spui, ci modul în care o spui. Sunetul vocilor noastre, inclusiv înălţimea, accentul şi inflexiunea au tot tipul de efecte subtile asupra modului în care suntem percepuţi de ceilalţi. Iată zece moduri în care sunetul vocii tale influenţează mintea altor persoane.

Comentarii -

Cum poţi scoate la iveală ce e mai bun din cei din jurul tău? Aşteaptă-te să fie deja cei mai buni şi lasă asta să se vadă. Ei se vor ridica (sau coborî) la înălţimea aşteptărilor tale. Există două efecte, care au primit şi nume, ce au legătură cu modul în care oamenii reacţionează la observatorii lor – efectul Golem şi efectul Pygmalion. Evident, efectul Golem este mai greu de testat, din considerente de etică.

Comentarii -

ÎntâlnireBărbaţii vor ca femeile să împartă cu ei costurile întâlnirii, dar le e teamă să ceară asta. Plata cheltuielilor ocazionate de o întâlnire: un studiu făcut cu ajutorul a peste 17000 oameni descoperă că simţul cavaleresc al bărbaţilor se erodează repede. Studiul făcut asupra femeilor şi bărbaţilor necăsătoriţi, heterosexuali constată că bărbaţii doresc să suporte costurile primelor întâlniri, dar asta se schimbă repede cu timpul.

Comentarii -

Ce faci atunci când criticile unui  coleg îți prăjesc creierul în timpul unei ședințe? Sau atunci când o durere de dinți îți distrage atenția de la prezentarea pe care o faci? Sau când nu te poți opri să te gândești la fosta iubire atunci când ești la întâlnirea cu una nouă?Multe cercetări au sugerat că a încerca să-ți scoți din minte un gând sau o emoție în timp ce ești stresat poate avea un efect invers: în fapt, revine mai puternic.

Comentarii -

SomnNu poţi avea un somn de noapte bun? Nu eşti singurul. În sondajele privind aspectele care ar putea îmbunătăţi viaţa oamenilor, un somn de noapte bun este frecvent aproape de vârful listei. Un somn insuficient se traduce prin diminuarea performanţelor cognitive, inclusiv degradarea memoriei, atenţiei, performanţei şi vigilenţei.

Comentarii -

Poţi începe un nou capitol în viaţă, te poţi apuca de o dietă, poţi învăţa o nouă limbă şi te poţi trezi în fiecare dimineaţă în zori pentru a medita şi a-ţi curăţa casa? Teoria epuizării eului spune că ”nu”. Şi are dovezi fizice care sprijină această afirmaţie. Sper că ai vrut să dai clic pe acest articol, pentru că, dacă nu ai vrut, nu vei mai fi în stare să faci unul dintre lucrurile pe care chiar trebuia să le rezolvi azi.

Comentarii -

Când iei decizii legate de carieră, ar trebui să iei în calcul mai degrabă factorii raţionali precum banii sau să-ţi urmezi pasiunea? Când alegi unde să trăieşti, ar trebui să pui în balanţă argumentele pro şi contra sau să te ghidezi în funcţie de ceea ce simţi? Modurile în care oamenii iau decizii în legătură cu cele mai importante lucruri din viaţa lor se împart în funcţie de răspunsul la o întrebare fundamentală: ar trebui să-ţi urmezi raţiunea sau inima?

Comentarii -


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!