Dacă diverse părți ale creierului execută funcții diferite, ne putem aștepta ca oamenii să difere în ce privește talentul pe care-l au, excelând în zone diferite. Nimeni nu este bun la toate, iar cei mai mulți dintre noi manifestă slăbiciuni care corespund anumitor arii cerebrale.



O persoană poate fi un geniu selectiv (savant) ori o persoană care poate avea un deficit selectiv (îi lipsește o anumită abilitate), în funcție de cum funcționează diverse părți ale creierului. Studii privind mintea savanților și a unor pacienți cu afecțiuni ale creierului l-a condus pe cercetătorul Howard Gardner la o teorie a inteligențelor multiple, pe care a descris-o într-o cartea publicată în din 1983, The frames of mind.

Gardner a utilizat inclusiv datele de la savanți cu autism și copii cu dizabilități de învățare. Aceste persoane au uneori abilități excepționale în anumite domenii, dar deficiențe în altele.

În final, Gardner a identificat șapte (la care a mai adăugat una ulterior) forme separate de inteligență. Aceste inteligențe pot fi tratate în mod separat, fără a afecta o alta, căci ele ar corespunde unor module separate ale sistemului nervos.


Cele opt inteligențe:


1. Inteligența lingvistică - abilitatea de folosi cuvintele în așa fel încât exprimarea să fie clară și atrăgătoare. Poeții au o inteligență de acest tip peste medie.

2. Inteligența logico-matematică - abilitatea de a manipula abstracțiuni, utilă în logică, matematică or știință. Aceasta este inteligența pe care, de regulă, o invocăm când spunem că cineva este ”inteligent”. Gardner era de părere că ”Jean Piaget, marele psiholog, a crezut că a studiat inteligența, dar cred că a studiat doar inteligența logico-matematică”.

3. Inteligența spațială - abilitatea de a forma un model mental al spațiului din jur și de a manevra și opera folosind acest model. Marinarilor și sculptorilor le este foarte utilă această inteligență.

4. Inteligența muzicală - abilitatea de a înțelege, produce și a te bucura de muzică.

5. Inteligența corporal-chinestezică - abilitatea de a rezolva probleme folosind întregul corp ori părți ale corpului. Dansatorii, atleții, chirurgii ori artizanii sunt exemple de cazuri unde această inteligență se poate dovedi esențială.

6. Inteligența interpersonală - abilitatea de a înțelege oamenii și de a lucra cu ei, care este demonstrată adesea de către politicieni, profesori, vânzători ori lideri religioși.

7. Inteligența intrapersonală - abilitatea de auto-analiză și de a trage concluzii utile pornind de la propria experiență.

8. Inteligența naturalistă - abilitatea de identifica obiecte naturale, precum plantele ori animalele. O asemenea abilitate ar fi fost foarte utilă în vechime, căci ar fi permis, de exemplu, selectarea plantelor sigure (spre deosebire de cele otrăvitoare).

 
Acestea sunt cele opt tipuri de inteligență. Dar ele pot fi divizate suplimentar, căci sunt scriitori care au o abilitate deosebită pentru a scrie eseuri, dar nu sunt și buni poeți, de pildă. Așadar, probabil că nu greșim dacă spunem că în cadrul fiecăreia dintre cele 8 inteligențe pot fi identificate seturi noi de inteligență, mai specializate.

— ••• —
Articolul este parte din cartea "Introducere în psihologie" de Russell A. Dewey
CUPRINS
(Cap.2: Sistemul nervos uman) - (Partea 2: Neuropsihologia) - Inteligenţe multiple


Dacă găsiţi scientia.ro util, sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă
Susţine-ne pe Patreon!