Celebrităţi, vraci şi guru "New age" transmit mesajul că omul obişnuit nu poate reuşi prin propriile forţe. Sunt uimit să aud că adulţi maturi sub aspect mental acceptă fără rezervă să fie trataţi ca şi cum ar fi nişte idioţi incompetenţi de o nouă armată de părinţi surogat profesionişti.
Altădată, personalităţi cu autoritate tradiţională, ca preoţii, ne instruiau cu să ne comportăm în public şi ne arătau care sunt regulile pe care trebuia să le respectăm. Experţii de astăzi sunt mult mai liberi în sfaturile lor. Ei nu ne spun doar ce să facem şi cum să gândim, ci şi cum să simţim. O nouă armată de ghizi spirituali, guru în stilul de viaţă optim, celebrităţi din diverse domenii, specialişti în creşterea copiilor, dădace profesioniste, experţi în machiaj, vindecători de tot felul, moderatori de profesie şi mentori în diverse ne povestesc în mod regulat despre cele mai intime detalii ale vieţii noastre. Ei nu sunt pur şi simplu interesaţi în monitorizarea comportamentului public, ci în colonizarea vieţii noastre private.
Ghizii spirituali ne "sprijină" să facem modificările adecvate în propria noastră viaţă, în timp ce colegii acestora ne "feng shui-esc" existenţa banală. Fiecare aspect al vieţii noastre a devenit ţinta unui proiect de modificare. Este trist să vezi cum adulţi în toată firea au nevoie de cineva pentru a le arăta cum să-şi cumpere haine. Este şi mai deprimant să vezi cum mulţi dintre noi nu sunt în stare să ia decizii privind propria viaţă fără a apela la un ghid spiritual, un profesionist în creşterea copiilor ori la terapia cu cristale. Acestea nu înseamnă doar respectul faţă de autoritate, ci şi şubrezirea imaginaţiei adultului.
Fireşte, nu este nimic în neregulă cu specialiştii în diverse domenii. Ne bazăm pe mecanici pentru a ne repara maşina şi pe dentist pentru a ne extrage o măsea. Dar scopul acestor cete de experţi într-ale vieţuirii nu au ca scop rezolvarea unor probleme concrete şi practice, ci pe acela de a ne transforma în copii mereu aflaţi în nevoie. Afacerea lor se bazează pe subminarea şi uzurparea încrederii noastre în a ne conduce propria viaţă.
Mesajul pe care aceştia îl transmit este acela că un om normal nu poate avea grijă de propria existenţă prin propriile puteri.
De aceea ei îşi asumă ipostaza că ar poseda autoritatea morală pentru a ne dicta ce să purtăm, cum să iubim, cum să fim părinţi, ce să nu mâncăm şi - cel mai important - cum să trăim. Slujba lor constă în impunerea unei noi forme de autorităţi asupra vieţii de zi cu zi a indivizilor. Mesajul acelor guru al auto-ajutorului din anii '80, '90 conţinea formula uşor anarhică "fii tu însuţi". În formă, cel puţin, mesajul era promovat printr-un vocabular anti-autoritarist. Prin contrast, cultura de spoială de astăzi comandă să nu fii tu însuţi. La televiziune se râde de felul în care te îmbraci, se fac remarce sarcastice referitoare la modul în care îţi mobilezi casa şi se insistă să urmezi maniera superioară indicată asupra creşterii copiilor. Ei ştiu cel mai bine, iar acesta este motivul pentru care unii dintre ei se numesc, fără ironie, specialişti în domeniile despre care vorbesc.
Deferenţa faţă de autoritatea celebrităţilor, a vindecătorilor ori a celorlalţi "călăuzitori" ai epocii este sprijinită de declinul influenţei formelor convenţionale de autoritate. De aceea, frecventa aserţiune conform căreia am trăi într-o eră caracterizată de "lipsa respectului" are puţină legătură cu realitatea. Într-adevăr, a devenit la modă să luăm formele tradiţionale de autoritate - monarhia, biserica, parlamentul - în derâdere. Criticarea instituţiilor tradiţionale a devenit cvasi-generală. Savanţii, doctorii ori alte categorii de profesionişti au experimentat, de asemenea, o erodare a autorităţii. Dar diminuarea influenţei autorităţii convenţionale a fost însoţită de ridicarea noii "autorităţi". Nu credem în politicieni, dar avem încredere în "preceptele" enunţate de celebrităţi. Suntem suspicioşi faţă de doctorii oficiali, dar nu avem probleme de încredere când este vorba de vracii moderni care folosesc cuvinte la modă ca "holistic" ori "natural". Îi privim cu suspiciune pe cercetătorii care lucrează pentru industria farmaceutică, dar suntem fericiţi să ascultăm opinia "dezinteresată" a unui "herbalist" (aşa-zis specialist în medicina naturistă bazată pe plante - n.tr.). Şi, desigur, hrana alternativă şi alte tipuri de produse câştigă încrederea noastră pentru că... sunt alternative.
Acest text reprezintă traducerea (cu permisiunea autorului) a articolului The Age of Unreason, scris în anul 2005 de sociologul englez Frank Furedi.
