Mamiferele consumă o cantitate enormă de energie doar pentru a se încălzi. O blană ne-ar oferi izolare faţă de natură. De ce am renunţat la acest beneficiu? Un nou articol din seria enigmelor evoluţiei umane încearcă să ofere o explicaţie pe această temă.
De ce sunt creierele noastre aşa mari? (5)
Ai putea crede că numai maimuţele inteligente şi-ar putea da jos blana, dar păduchii pubieni spun o poveste diferită.
Cea mai fantezistă explicaţie este aceea că strămoşii noştri au trecut printr-o fază acvatică cu milioane de ani în urmă şi şi-au dat jos blana, care este un izolator sărac în apă, la fel cum au făcut cetaceele. Criticii spun că dacă vrei să te menţii cald în apă trebuie să fii rotund şi plin de grăsime, nu lung şi cu membre. Mai rău, teoria „maimuţei acvatice” nu este susţinută de arhiva fosiliferă.
Mai populară este ideea conform căreia ne-am pierdut blana când supraîncălzirea, nu răcirea, a devenit cel mai mare risc. „Noi nu gâfâim şi nici nu avem urechi mari ca elefanţii”, spune Chris Stringer de la Muzeul de Istorie Naturală din Londra. Singura noastră modalitate de a ne răci este transpiraţia, şi cu o blană groasă, aceasta este ineficientă. „Acest lucru nu ar fi o problemă în pădurile umbroase, dar atunci când strămoşii noştri s-au mutat la câmp deschis, selecţia naturală ar fi favorizat indivizii cu păr foarte fin, care i-ar fi ajutat la răcirea aerului din jurul corpurilor lor transpirate” (Journal of Human Evolution, vol 61, p 169). Dar transpiraţia necesită un aport mare de lichide, ceea ce înseamnă că aceştia trăiau în apropierea aburilor sau a râurilor, ale căror maluri trebuiau să fie împădurite şi umbroase - reducând astfel nevoia de a transpira. Mai mult, era glaciară din Pleistocen s-a instalat acum 1,6 milioane de ani şi chiar şi în Africa nopţile ar fi fost reci.
Mark Pagel de la Universitatea din Reading, Marea Britanie, arată că alte animale din savană nu au renunţat la blană. El susţine că nu am renunţat la blană până nu am fost suficient de inteligenţi să ne dăm seama de consecinţe, ceea ce s-a întâmplat după ce oamenii moderni au evoluat, acum aproximativ 200.000 de ani. „Putem face lucruri pentru a compensa pierderea blănii, cum ar fi îmbrăcămintea, adăpostul, focul”. Apoi, susţine Pagel, selecţia naturală a favorizat indivizii cu mai puţin păr, deoarece paraziţii de blană ar fi răspândit boli. Mai târziu, şi selecţia sexuală a întins o mână, deoarece oamenii cu pielea curată, nepătată, care anunţa o sănătate bună, au devenit partenerii sexuali cei mai doriţi şi au transmis astfel mai multe gene (Proceedings of the Royal Society B, vol 270, p S117).
Pentru a confunda lucrurile şi mai mult, dovezile ocazionale arată că renunţarea la blană a avut loc foarte devreme. Păduchele pubian a evoluat acum aproximativ 3,3 milioane de ani, spune Mark Stoneking de la Institutul Max Plank de Antropologie Evoluţionară din Leipzig, Germania, şi nu ar fi putut face asta până când oamenii ancestrali nu şi-ar fi pierdut blana, creând astfel nişa (BMC Biology, DOI: 10.1186/1741-7007-5-7). Mai mult, el a datat evoluţia păduchelui de corp, care trăieşte în haine, cam acum 70.000 de ani (Current Biology, vol 13, p 1414). Deci, se pare că strămoşii noştri au rătăcit goi pentru o lungă perioadă de timp.
De ce am populat toată planeta? (7)
Textul de mai sus reprezintă traducerea articolului evolution-puzzle publicat de New Scientist. Scientia.ro este singura entitate responsabilă pentru eventuale erori de traducere, Reed Business Information Ltd şi New Scientist neasumându-şi nicio responsabilitate în această privinţă.
Traducere: Irina Delia Duceac
