Dacă nu sunteţi convinşi încă de forţa preceptului conservator anglo-saxon – că lucrurile bune nu vin mereu împreună şi că uneori mai binele este duşmanul binelui – vă invit la o reflecţie. Vorbim în acest articol despre relaţia dintre creativitate şi motivare.
Morton Hunt, în The Universe Within, propune un experiment care aruncă o lumină nouă asupra relaţiei dintre creativitate şi motivare. Sper că sunteţi de acord că a fi creator şi a fi motivat în activitatea creatoare pe care o întreprinzi sunt ambele de dorit. Şi totuşi, potrivit lui Hunt, cele două valori se pot umbri reciproc.
Creativitate versus stres. Un experiment
Iată exemplul-test la care face referire acesta: două grupe de studenţi sunt îndemnaţi să găsească poveşti şi titluri sugestive. Studenţilor primei grupe li se promit recompense în cazul în care dau dovadă de creativitate. Celei de-a doua nu i se transmite niciun mesaj, de niciun fel. Care grupă credeţi că a dat dovadă de mai multă creativitate? Paradoxal, presiunea exercitată (în cazul experimentului său de sugerare a unei eventuale recompense) a inhibat efortul creator, în loc să-l potenţeze.
Ce ne sugerează rezultatul experimentului lui Morton?
Dacă lucrurile stau într-adevăr aşa (răspunsul îl vom lăsa pe seama cercetătorilor în ştiinţele cogniţiei), imaginaţi-vă care sunt efectele atunci când înlocuim un lucru pozitiv, cum este răsplata, cu unul negativ, de pildă trasul la răspundere.
Aşadar, aviz managerilor: de fiecare dată când delegarea unei sarcini este însoţită de punerea de presiune pe executant, nu doar prin tragerea la răspundere, ci şi prin aceea că este asociată o recompensă cu acea sarcină, efortul creator va fi inhibat. Cel puţin statistic, lucrurile par să stea aşa, dar, desigur, nu este exclus ca unii oameni să fie mai eficienţi sub presiune. Înclin să cred că cititorii acestor rânduri preferă să lucreze independent, fără să le sufle în permanenţă cineva în ceafă.
Aşadar, sugestia indirectă la care ne trimite experimentul lui Morton Hunt este că, în calitate de team leader, trebuie să regândim felul în care vrem să stimulăm creativitatea celor cu care lucrăm. Nu este o relaţie liniară, simplă, între anunţarea unei recompense şi obţinerea unor rezultate bune. În schimb, un stil de conducere agresiv, care pune presiune pe angajaţi, va obţine cu siguranţă contraperformanţe pe termen mediu şi lung.
De ce programatorii Open Source sunt mai eficienţi?
Şi uite aşa, dezleg şi un alt mister la care tot reflectez în ultima vreme: de ce sunt deseori mai eficiente şi mai originale soluţiile oferite de comunitatea de programatori din lumea Open Source decât cele ale unor mari firme în domeniu? Şi asta în pofida faptului că nu există în niciun fel posibilitatea ca acei contributori voluntari să fie făcuţi responsabili pentru greşelile lor. Iată că o comunitate de oameni animaţi de aceleaşi ţeluri, dacă sunt interesaţi de munca lor şi lăsaţi cât mai liberi să-şi exercite meseria vor obţine rezultate surprinzător de bune.{jcomments on}
Articol preluat de pe blogul Exoligu, la propunerea autorului. Subtitlurile ne aparţin.
