Animalele sunt dezbrăcate (exceptându-le pe cele pe care le "îmbrăcăm" noi, oamenii). Pentru zeci de mii de ani şi noi, oamenii, am fost dezbrăcaţi. Ce s-a întâmplat? De ce am simţit nevoia să punem ceva care să ne acopere trupurile? E un semn al evoluţiei speciei noastre? Care este sensul ruşinii pe care o resimţim atunci când suntem dezbrăcaţi în prezenţa altora?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Îţi propun un experiment. Aşează în faţa ta un pahar. În timp ce priveşti paharul, simţi cum limba alunecă uşor pe la gingii şi dinţi şi pe interiorul obrajilor şi cum întreaga mucoasă bucală e bine umezită cu salivă. Ai devenit conştientă de saliva din gură? Dacă da, vei colecta saliva din gură şi o vei scuipa în pahar. Are saliva un rol benefic? Sigur, după cum poate ai experimentat, cu gura uscată abia mai poţi înghiţi şi abia vei mai mişca limba. Saliva e compusă din apă şi din 0,5 % enzime, mucus şi substanţe antibacteriene. Ajută la dezinfectare.
- Detalii
- Scris de: Seramis Sas, Ph.D
Rezultatele unui studiu recent corelează emoţiile pozitive - în special sentimentul de veneraţie - cu nivelurile mai scăzute ale citokinei inflamatorii. Cercetarea sugerează că trăirile pozitive de încântare în faţa frumuseţii naturii sau uitarea de sine în contemplarea unei picturi sau în audierea unei simfonii pot ajuta de fapt la protejarea organismului împotriva bolilor de inimă, a artritei, depresiei şi chiar a bolii Alzheimer.
- Detalii
- Scris de: Jeremy Dean
În 1935, comunitatea Alcoolicii anonimi era formată din doi bărbaţi care luptau cu viciul alcoolului: Bill Wilson şi Bob Smith. Cei doi au creat un program special ce implica 12 paşi pe care o persoană alcoolică trebuia să îi îndeplinească, scopul fiind renunţarea la alcool.
- Detalii
- Scris de: Brian Dunning
Se presupune, îndeobşte, că atunci când vorbim despre carisma unui persoane, vorbim despre calităţi speciale ale acestuia, care permit acestei să inspire şi să convingă semeni, cu uşurinţă. John Antonakis, Marika Fenley şi Sue Liechti, Universitatea din Lausanne, au descoperit că acei manageri care au urmat o scurtă pregătire pentru învăţarea unor tehnici de creştere a carismei au devenit mai influenţi şi mai respectaţi. În ce constau aceste tehnici?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În principiu, capacitatea de a face diferenţa dintre specii, existentă la nivel biologic, prezintă avantaje evidente. Dar în interiorul unei specii, cum ar fi cea umană, există ceva în circuitele noastre neurale care ne face să ne simţim confortabil în preajma celor ca noi şi nu la fel de confortabil în preajma celor identificaţi ca diferiţi?
- Detalii
- Scris de: Leslie Henderson
De ce unii oameni sunt plini de viaţă, deschişi, curioşi şi grijulii, iar alţii, epuizaţi, egoişti, iresponsabili sau chiar agresivi faţă de cei apropiaţi? Ce mecanisme reuşesc să scoată ce este mai bun în noi sau, din contră, ce este mai rău? Unul dintre răspunsuri este oferit prin intermediul teoriei autodeterminării. Aceasta afirmă că atât tendinţele spre dezvoltare, cât şi vulnerabilităţile ce conduc la o stare de rău, pot fi explicate în mare parte printr-un singur principiu de bază.
- Detalii
- Scris de: Ruxandra Besciu
Dă-mi voie să fantazez şi să mă gândesc la tine ca fiind o femeie singură. Când spun singură, mă refer la faptul că nu eşti implicată într-o relaţie pe termen lung. Nu, nu vreau să-ţi cer numărul de telefon. Mă gândesc la tine ca fiind o femeie rezervată, mai distantă cu bărbaţii.
- Detalii
- Scris de: Seramis Sas, Ph.D
Îţi aminteşti „accidentul” aviatic de deasupra Ucrainei? Dacă-mi amintesc bine, au fost 298 de victime, cei mai mulţi fiind cetăţeni olandezi. Pot paria că nu te-ar interesa un zbor pe deasupra Ucrainei nici măcar dacă ar fi gratuit. Dacă ai avea de ales între un zbor cu Malaysian Airlines până în Kuala Lumpur, dar care trece peste Ucraina, şi unul cu Lufthansa (companie scumpă) pe o rută ocolită, vei alege cel mai probabil acest zbor din simplul motiv că n-ai vrea să fie ultimul.
- Detalii
- Scris de: Seramis Sas, Ph.D
În ziua de luni, la oră de mare audienţă, pe una din antenele aneantizării cetăţenilor (lipsiţi de orice critică) acestei ţărişoare, o domnişoară blondă şi subţirică (probabil nu doar la fizic) ne comunica despre piramida lui Keops. Nu, nu acea piramidă aflată în Egipt. Ea ne prezenta un psiholog din Galaţi care îşi construise la el în curte sau în garaj o piramidă terapeutică.
- Detalii
- Scris de: Seramis Sas, Ph.D
Ca să înţelegem ceea ce facem şi ceea ce fac alţii (de ex. de ce premierul răstălmăceşte frizând ridicolul) ne încredem adesea în simţul comun (voi evita bunul-simţ, întrucât implică o oarecare valoare morală) sau în intuițiile noastre legate de cum funcţionează lumea socială în care trăim. În alţi termeni, ne descurcăm în această lume în baza unei psihologii intuitive.
- Detalii
- Scris de: Seramis Sas, Ph.D
Care este diferenţa dintre cunoaştere şi experienţă şi cum reuşeşte creierul să le proceseze? Care dintre ele este mai importantă pentru gândirea creativă? O imagine pe care am obţinut-o recent de pe un cont de Twitter m-a pus pe gânduri. Faptul că pe Twitter această imagine a însumat peste 1.000 de replici reprezintă cumva o indicaţie asupra faptului că mulţi oameni par să fie de acord cu ideea care rezultă din aceasta.
- Detalii
- Scris de: Belle Beth Cooper
Narcisiştii par să fie din ce în ce mai numeroşi. Ei sunt oameni care pun pe primul plan interesul propriu, care se laudă constant şi îşi asumă merite atunci când nu e cazul. S-ar putea să cunoaşteţi pe cineva de felul acesta – poate şeful sau chiar partenerul de relaţie. Dacă aşa stau lucrurile, un nou studiu vă dă speranţă. Se pare că narcisiştii pot fi învăţaţi să fie mai empatici.
- Detalii
- Scris de: Christian Jarrett
Ca adulţi, am învăţat că instrucţiunile simple, scrise, sunt de obicei demne de încredere. Imaginaţi-vă: dacă un străin ne spune să facem prima la stânga ca să ajungem la Londra, dar întâlnim un semn rutier care ne indică tocmai contrariul, majoritatea dintre noi am presupune probabil că străinul greşise şi am urma semnul.
- Detalii
- Scris de: Christian Jarrett
Perspectiva tipică asupra naturii umane oferită de ştiinţele sociale se numeşte Modelul Standard al Ştiinţelor Sociale. Acest model este îmbrăţişat, nu neapărat în mod conştient, de majoritatea oamenilor, indiferent de nivelul de educaţie şi specializarea profesională. Câţiva rătăciţi, ici-colo, cred într-un model diferit, dar în acord cu teoria evoluţionistă oferită lumii de geniul lui Darwin, atât de iubit de fundamentaliştii creştini care susţin, şi astăzi, că lumea a apărut în urmă cu aprox. 5000 sau 4000 de ani, depinde de surse.
- Detalii
- Scris de: Seramis Sas, Ph.D