De ceva vreme a mai intrat un „termen-stafie” în limba română vorbită: „narativ”, cu varianta sa „narativă”.
Ce vrea să însemne acest nou cuvânt? Este o intrare pe „filiera engleză”, de care am tot vorbit în ultimele săptămâni.
„Narrative” în limba engleză înseamnă „istorisire”, „poveste”, „narațiune”.
Este „narativ” un termen binevenit, care completează în mod salutar limba română? Avem nevoie de el? Dacă nu am avea o sumedenie de cuvinte care să exprime conceptul pe care vrea să-l transmită „narativ”, poate. Dar nu este cazul.
În limba română avem o serie de cuvinte care transmit ideea lui „narrative” din limba engleză foarte bine: istorisire, povestire, narațiune, expunere, relatare, în funcție de context.
