Într-un articol de câteva zile publicat pe Hotnews.ro se pot citi următoarele:
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ok, probabil că titlul nu are sens, la prima citire, dar suntem aici să-l explicăm. Pe măsură ce ştirile ce au legătură cu securitatea informatică au devenit la ordinea zilei, dat fiind că de multe ori ne privesc pe toţi, ca utilizatori de dispozitive electronice, limbajul utilizat pentru a ne transmite aceste ştiri este, pe alocuri, comic şi ridicol. Un exemplu este formula uzitată frecvent „cod maliţios".
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
MODURILE ŞI TIMPURILE VERBALE
A. MODURILE PERSONALE
❶ MODUL INDICATIV
TIMPUL PREZENT
Persoana |
A ALERGA (conjugarea I; -a) |
A TĂCEA (conjugarea a II-a; -ea) |
A FACE (conjugarea a III-a; -e) |
A HOTĂRÎ (conjugarea a IV-a; -î) |
A FI (conjugarea a IV-a; -i) |
(I) Eu |
alerg |
tac |
fac |
hotărăsc |
sunt |
(a II-a)Tu |
alergi |
taci |
faci |
hotărăşti |
eşti |
El / Ea |
aleargă |
tace |
face |
hotărăşte |
este |
Noi |
alergăm |
tăcem |
facem |
hotărâm |
suntem |
Voi |
alergaţi |
tăceţi |
faceţi |
hotărâţi |
sunteţi |
Ei / Ele |
aleargă |
tac |
fac |
hotărăsc |
sunt |
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
O sintagmă care arată înalta pregătire a vorbitorului este „status quo". Problema este că este incorect în această formă, corect fiind „statu-quo". Iar pronunţia corectă este „statu cvo". În presa românească formula „status quo" este de găsit adesea, probabil pentru că aceasta este varianta folosită în limba engleză.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Diligenţă este un termen destul de prezent în „spaţiul public", dar pare că este puţin înţeles de către vorbitori. Şi, în parte, este de înţeles de ce este aşa, pentru că acest cuvânt are o evoluţie interesantă în dicţionare, iar sensul de bază utilizat într-o anumită comunicare este uneori greu de identificat.
Iată câteva exemple recente, din ultimele 6 luni, din presa românească.
„Ca să se închidă aceste discuţii, cred că ar trebui să solicităm să ni se comunice şi nouă dacă există un astfel de document depus la Parlament, tocmai pentru a arăta diligenţă în ceea ce priveşte integritatea şi neafectarea sistemului judiciar". Sursa: QMagazine
„O furtună de asemenea intensitate nu se produce cu o anumită regularitate, nici măcar la nivelul municipiului Constanţa, este un fenomen invincibil sau irezistibil şi inevitabil absolut, chiar şi pentru o persoană capabilă să depună maximul de diligenţă şi de prudenţă de care ar putea da dovadă cel mai dotat şi mai informat om". Sursa: Ziua de Constanţa
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Iată un cuvânt al cărui plural pune unele probleme românilor! Nivel. Care e varianta corectă de plural? „Nivele" sau „niveluri"? Răspunsul este: depinde...
Iată două exemple greşite din presa recentă:
„Obiectivul acestei investiţii este de a dezvolta competenţe de leadership strategic, de conducere şi de motivare a angajaţilor, pe trei nivele ierarhice diferite, respectiv first line management în producţie, specialişti şi middle management.". Sursa: DCNews
„Apartamentul este situat pe două nivele, dispune de 400 mp utili împărţiţi în cinci camere". Sursa: Capital
DCNews este unul din ziarele cel mai prost scrise. Greşelile de exprimare abundă. În fraza de mai sus sunt multiple probleme, cum se poate observa uşor, o primă vedere. Amestecul de cuvinte în română şi engleză este uluitor, nu? Dar asta e presa modernă :) Să ne întoarcem la „nivel".
Iată ce spune DOOM 2 (2005):
nivél (înălțime, stadiu, treaptă) s. n., pl. nivéluri / nivéle
nivélă (instrument) s. f., g.-d. art. nivélei; pl. nivéle
Un pic confuză explicaţia din DOOM 2, pentru că lasă nelămurită întrebarea dacă putem spune în ambele feluri, atât „nivele", cât şi „niveluri" pentru a exprima pluralul lui „nivel".
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Una dintre luptele pe care le duc zilnic jurnaliştii români este cea cu limba română. Una dintre dificultăţile evidente este să articuleze „nou-venit". Iată două exemple din presa din ultimele zile:
„Suveranul Pontif a pledat pentru deschidere față de noii veniți și pentru speranță.". Sursa: DCNews.
„Noii veniți Achim și Golofca, titulari împotriva lui Keșeru". Sursa: GSP (da... jurnaliştii de sport nu sunt jurnalişti, ştiu...).
Care e problema cu „noii veniţi"? În fapt este vorba de un cuvânt compus dintr-un adverb, nou, şi un adjectiv, venit, care se scrie cu cratimă, „nou-venit".
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Una dintre cele mai răspândite formulări lipsite de orice logică, atât în vorbirea curentă, cât mai ales în documentele oficiale ale administraţiei publice ori locale este „A lua la cunoştinţă", uneori cu versiunea şi mai ridicolă „A lua la cunoştiinţă".
Uzul asiduu face dificilă „reprofilarea" vorbitorilor, am observat, la varianta corectă „Am luat cunoştinţă de". Sună ciudat în primă instanţă, dar obişnuinţa vine cu repetiţia :)
Aşadar, în esenţă:
A lua cunoştinţă
Folosire greşită: Am luat la cunoştinţă (uneori cunoştiinţă) conţinutul documentului.
Folosire corectă: Am luat cunoştinţă de conţinutul documentului.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
„A experia” este un verb pe care nu-l veţi găsi în dicţionarele limbii române. Sunt două abordări posibile: (1) dacă nu există în dicţionar, nu are rost să ne batem cu el şi (2) dacă acest cuvânt este utilizat şi nu există un sinonim pentru el, probabil că în viitor îşi va face loc şi în dicţionare şi, una peste alta, îl putem utiliza. Limba este un organism viu, iar dicţionarele de multe ori nu ţin pasul cu limba vorbită.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Pot părţile agrea un contract? Este umilitor să fii patetic? Eşti fortuit să faci anumite lucruri, deşi nu vrei? Este acceptabil să „iei la cunoştinţă"? Vă invităm în articolul de faţă să luaţi contact cu câteva exemple de cuvinte utilizate în limbajul cotidian, dar înţelese şi folosite în mod greşit.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Se scriu cu literă mare:
1. Constelaţii: Cornul-Caprei, Ursa-Mare.
2. Stelele, planetele şi sateliţii: Soarele, Terra, Luna etc.
3. Marile epoci istorice şi evenimentele istorice majore: Antichitatea, Evul Mediu, Renaşterea, Unirea Principatelor, Primul Război Mondial, al Doilea Război Mondial, Războiul de 100 de Ani, Conferinţa Naţională a Partidului Liberal etc.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Dat fiind interesul vizitatorilor site-ului nostru pentru regulile de folosire a virgulei în limba română, oferim, pe lângă articolul nostru extins despre virgulă, şi un ghid minimal de utilizare a virgulei, de dimensiuni mult reduse, fără limbajul tehnic al cărţilor de gramatică.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Întâlnim adesea, mai ales în vorbire, formula de adresare: „Drage colege” ori „Dragele mele colege” ori „Dragelor, vă rog să mă ascultaţi”. Numai că forma corectă de feminin plural pentru „drag” este „dragi”, nu „drage”.
Deci corect este să spunem: „Dragi colege”, „Dragile mele colege” şamd.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.