• Principalul motiv pentru care suntem atât de buni la a-i critica pe alții este că nu înțelegem ce criticăm.
Pe de altă parte, orice expunere din partea cuiva a ceea ce criticăm e neavenită și ne va strica starea de spirit.
Pentru că nu criticăm decât rareori pentru că ne pasă de subiectul criticat, ci pentru că orice critică este o formă de măgulire a amorului-propriu, nu una de analiză.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Că există acest sentiment, de satisfacție când li se întâmplă altora ceva, nu există îndoială. Și cred că toți oamenii îl încearcă de multiple ori de-a lungul vieții. Dar dacă acest sentiment există, înseamnă că el are o utilitate la nivel individual ori colectiv; altfel, probabil nu ar fi apărut ori ar fi dispărut de-a lungul devenirii istorice a speciei noastre.
Ca să răspundem „de ce”, trebuie să vedem „când” ne bucurăm de răul altora, pentru că, din câte-mi dau seama, există o serie de situații diferite. Și aș vrea să încercăm să identificăm și rostul evolutiv ale sentimentului discutat.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Limbajul structurează gândirea și acțiunile noastre. Filozoful francez Jacques Derrida este, probabil, cel mai cunoscut pentru conceptul de „deconstrucție”. E un subiect care mi-a atras atenția de mulți ani; azi a venit ziua să-l pun într-un articol.
Deconstrucția este mai degrabă o modalitate de a înțelege limbajul, o formă de analiză a limbajului, nu o tehnică / metodă de analiză a acestuia. Ajută la identificarea „inconsistențelor” din orice formulare, fie că este vorba despre text, fie că este vorba despre vorbire.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Am scris acum câteva vreme un articol intitulat Homo delectationis, în care arătam de ce cred că, în esență, tot ceea ce-și dorește omul modern este să se distreze. Articolul de față vine în completarea acelui articol, vorbind despre o altă mutație evidentă a omului modern, în continuă căutare a unei surse de stimulare a simțurilor: cuplarea continuă la o sursă electronică de atenție.
Tehnologia ne-a scăpat (definitiv) de oroarea de a fi cu noi înșine. Unii îi spun plictiseală.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Am început să scriu pe acest site acum 14 ani. A fost și a rămas un hobby, obiectivul inițial fiind acela de a pune undeva, într-o formă ușor digerabilă, pentru mai târziu, ce am aflat despre lume.
Ascunse în cele aproape 9 mii de articole (circa 20 de cărți, dacă e să punem împreună paginile) sunt multe lucruri extraordinare pe care le-am aflat cu uimire și le-am făcut publice pe site cât mai explicit cu putință.
Iată câteva, unele complet contraintuitive, care mi se par extraordinare și despre care cred că ar trebui cunoscute de oricine vrea să înțeleagă mai bine cum funcționează lumea.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
„Moartea unui om e o tragedie, moartea a milioane de oameni este doar o statistică”. Sunt sigur că ați auzit acest citat din Stalin. Din Stalin? Pare însă că nu l-a auzit nimeni pe Stalin spunând asta, deși mulți îi atribuie citatul, iar el nu a scris așa ceva nicăieri. Mulți autori au preluat și folosesc cu entuziasm acest citat, pentru că, probabil, li se pare evident că Stalin, un criminal sângeros, l-ar fi putut folosi. I l-am putea „împrumuta” și lui Putin azi. Dar nu știu să existe vreo sursă care să indice că, într-adevăr, Stalin este autorul.
Personal nu cred nici că Stalin ar fi spus așa ceva, nici că acest aforism faimos ne spune prea multe despre natura umană.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Cranii călugări - Mănăstirea Neamț
• Există obiceiul ca după o vreme de la moarte, craniul călugărilor care-au murit într-o mănăstire (de la Muntele Athos, dar nu numai) să fie depozitat într-o cameră specială, unde sunt ținute împreună sute, dacă nu mii astfel de cranii.
Această cameră, denumită astfel probabil ca o ironie, poartă uneori numele informal de „școala de filozofie”. Îți aduce rapid aminte de o regulă fundamentală a lumii în care trăim: ce e viu moare...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Încearcă să-ți imaginezi lipsa timpului. Nu poți, nu-i așa? Orice ai face, timpul există. Ori așa pare. Se întâmplă astfel, spune Kant, pentru că timpul nu ține de natură, ci de modul în care este creierul construit ca să perceapă ce se întâmplă în lume. Timpul, ca și spațiul, sunt condiții ale percepției lumii. E un răspuns surprinzător, nu? Să arăți că timpul nu există pentru că nu poți scăpa de el 😃. Dar ideea este profundă și nu și-a pierdut deloc vigoarea odată cu trecerea timpului.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Fragment din pictura „Creația lui Adam” de Michelangelo
- pictură pe plafonul Capelei Sixtine realizată în anii 1508-1512 -
Confuzia care apare cel mai des este următoarea: cei care vorbesc de lipsa zeilor, ateii, se referă, în fapt, la zei anume, precum Dumnezeul creștin ori cel islamic ori un altul, dar se presupune că vorbesc despre zei, în genere. Una este să vorbești despre un anumit zeu, alta este să vorbești despre ideea de creator.
Dacă atunci când vine vorba despre un anumit zeu, ateii au argumente suficiente pentru a arăta slăbiciunile opțiunii credincioșilor, când vorbim despre ideea de creator, lucrurile sunt mult mai complicate.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Pentru cine intră pe acest site, probabil că este la curent cu una dintre obsesiile mele, cea referitoare la natura minții umane. Ultimul articol în care am atins acest subiect este cel în care vorbeam de ce ideea de transfer al conștiinței într-un calculator este ridicolă.
În acest articol vreau să reiau și accentuez ideea de bază cu privire la natura minții pentru a arăta cum, cel mai probabil, funcționează o ședință la terapeut, meditația sau efectul placebo.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Să te păstrezi lucid și la subiect este adesea dificil, după cum se poate observa, de pildă, recent, în ce privește modul în care oamenii înțeleg invazia Ucrainei de către forțele armate ruse.
Din câte-mi dau seama, două sunt tentațiile pentru o minte mai puțin antrenată, tentații care duc la judecăți greșite.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Mulți autori de SF și regizori se doresc vizionari, precursori ai unor schimbări ce vor veni peste sute ori mii de ani. Una dintre ideile gânditorilor de astăzi este că mintea umană va putea fi transferată pe un calculator, iar oamenii viitorului vor trăi bine mersi (și) acolo.
Dar această idee are la bază o gravă confuzie cu privire la cum funcționează creierul și natura minții umane.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
• Oamenilor le place să spună secrete, dar nu le place să fie obligați să facă asta. De aceea cel mai eficient mijloc de a obține secretele altora este să apelezi la măgulirea amorului-propriu.
• Deși este dificil, trebuie făcut pasul către a înțelege că o formulare de genul „creierul generează mintea” este complet greșită. Dacă ar fi astfel, atunci mintea ar fi o entitate imaterială. Corect este, mi se pare, „activitatea creierului este mintea”, dacă vrem să păstrăm termenul „minte” în discurs. Formidabila interconectare a neuronilor și incredibila sa plasticitate permite creierului să acționeze ca și cum ar fi ceva mai mult decât este în fapt.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Citeam recent că adolescenții sunt de două feluri, cei care cred că vor muri înainte de a deveni adulți și cei care cred că nu vor muri niciodată. Nu mai sunt adolescent, dar cred că m-am încadrat în cea de-a doua categorie.
Un gând ce stăruie de când am devenit adult este cel al iluziei permanenței, al iluziei că lumea va fi și mâine cum este astăzi, în datele sale esențiale. Nu va fi, dar perioade lungi trăim cu impresia că este, pentru că nouă nu ni s-a întâmplat încă nimic care să ne risipească vraja.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Michio Kaku este un faimos fizician, printre cei mai faimoși dintre cei implicați în popularizarea fizicii astăzi. În cadrul unui videoclip văzut de aproape 1,5 milioane de oameni acesta ne explică, sub titlul „Why Physics Ends the Free Will Debate”, cum ne demonstrează fizica faptul că avem liber-arbitru. Din păcate, argumentul său este unul slab, fără nicio valoare. Iată de ce.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.