Bob Beamon

În prestația lor, sportivii pot atinge stări unice ale conștiinței ca rezultat al îndelungatei lor pregătiri anterioare și al concentrării lor intense din timpul unei competiții. Când totul merge bine pentru un atlet, sportivul poate avea o percepție modificată asupra timpului și un sentiment al performanței de înaltă calitate, obținută fără efort. Conștiința de sine este diminuată, pe măsură ce individul se confundă "total" cu jocul său. Din acest motiv, o astfel de stare este uneori numită "joc în stare de inconștiență".

 Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.14: Frontierele psihologiei) - (Partea a III-a: Psihologia sportului)


Ce factori pot duce la "jocul în stare de inconștiență"? Ce este "starea de flux"?

Michael Csikszentmihalyi a studiat timp de mai multe decenii ceva ce el a numit stările de flux. În cartea sa, Fluxul: Psihologia experienței optimale (eng. Flow: The Psychology of Optimal Experience, 1990) el a descris starea de flux ca fiind aceea în care un sportiv sau o altă persoană atinge cea mai buna performanță a sa, aparent fără efort, însă cu o concentrare totală și cu o senzație de control total, fără a avea gânduri de acest fel. Conștiința de sine se îndepărtează în fundal, în timp ce atenția se focalizează total asupra activității prezente.

Atletul american Bob Beamon a vorbit despre o astfel de stare sporită de concentrare, resimțită în cursul probei de săritură în lungime la Jocurile Olimpice de la Mexico City, din 19 octombrie 1968, când a stabilit un nou record mondial și olimpic: 8,90 metri. Săritura sa a depășit cu 55 de centimetri recordul mondial precedent și a rezistat ca record mondial până în anul 1991, când Mike Powell a sărit 8,95 m. Privind înapoi și încercând să explice săritura sa din 1968, Beamon a descris-o astfel:

Nu am nicio explicație pentru această performanță. Știu doar că totul a fost perfect pentru ea, pista, startul – am făcut șase pași în aer - unde de obicei fac cam cinci - iar concentrarea mea a fost perfectă. Niciodată nu s-a mai întâmplat chiar așa, în trecut. Am blocat tot contactul meu cu lumea, cu excepția concentrării mele pe salt. (Berkow, 1984)

Desigur, aceasta este o declarație retrospectivă, cea mai slabă formă a datelor psihologice. Dar ea este în concordanță cu descrierile multor altor sportivi.


Care sunt elementele comune în descrierile marilor momente din sport?


Ravizza (1977) a fost unul dintre primii psihologi sportivi care a descris modul în care s-au simțit sportivii în timpul celor mai frumoase momente ale lor. Interviurile cu 20 de sportivi de sex masculin și feminin care au jucat în 12 sporturi diferite au evidențiat următoarele caracteristici:
- Pierderea fricii - nicio teamă de eșec
- Niciun gând referitor la performanță
- Imersiune totală în activitate
- Concentrare îngustă a atenției
- Performanță fără efort - fără forțare
- Sentimentul de a fi complet în control
- Dezorientare spațio-temporală (de obicei încetinire)
- Perceperea universului ca fiind integrat și unificat
- Experiență temporară, involuntară, unică

Garfield (1984) a identificat opt stări mentale și fizice pe care sportivii le-au descris ca fiind caracteristice trăirilor pe care le au în acele momente în care ei au o performanță extraordinar de bună:

1. Relaxat mental. Este o stare care a fost descrisă cel mai frecvent ca o senzație de calm interior. Unii sportivi au vorbit, de asemenea, despre un sentiment al încetinirii timpului și despre un grad ridicat al concentrării. Prin contrast, scăderea concentrării a fost asociată cu sentimentul că totul se întâmplă prea repede și scapă de sub control.
2. Fizic relaxat. Senzație de mușchi lipsiți de fermitate cu mișcări fluide și sigure.
3. Încrezător / optimist. O atitudine pozitivă, sentimente de încredere în sine și optimism. Capacitatea de a-și menține echilibrul și sentimentele de putere și de control chiar și în timpul provocărilor potențial amenințătoare.
4. Concentrat pe prezent. Un sentiment de armonie care vine din trupul și mintea care acționează ca o singură unitate. Nu există gânduri despre trecut sau viitor. Corpul execută sarcinile automat, fără efort mental conștient sau deliberat.
5. Foarte însuflețit. O stare de înaltă energie descrisă în mod frecvent ca sentimente de bucurie, extaz, intensitate și ca fiind "încărcat" sau "fierbinte".
6. Conștientizare extraordinară. O stare de spirit în care sportivii sunt deosebit de conștienți de propriile lor corpuri și de cele ale sportivilor din jur. Ei povestesc despre o abilitate stranie – faptul că știu ce vor să facă ceilalți atleți și că reacționează în mod adecvat. Ei vorbesc, de asemenea, despre o senzație de armonie completă cu mediul înconjurător.
7. În control. Corpul și mintea par să facă în mod automat exact ceea ce trebuie - în lipsa sentimentului de a exercita sau de a impune un control.
8. În cocon. Sentimentul de a fi într-un plic, complet detașat de mediul extern și de orice denaturări potențiale. De asemenea, un sentiment de acces complet la toate puterile și abilitățile cuiva. Sportivii aflați "în cocon" sunt capabili să evite scăderea concentrării și trăirile impulsive, tensionate, scăpate de sub control.


Care dintre elementele stării de flux au fost confirmate de către sportivi?


Jackson (1996) a folosit "interviuri în profunzime cu 14 sportivi de elită de sex masculin și 14 de sex feminin", pentru a compara percepțiile lor cu descrierea lui Csikszentmihalyi asupra stărilor optimale. 22 din cei 28 de sportivi au confirmat paradoxul controlului (senzația de control, fără a fi nevoie să se gândească la el), reflectarea acțiunii și conștientizării (faptul că erau atât de implicați încât activitatea părea spontană și automată), dar și a concentrării (faptul că erau complet concentrați asupra sarcinii iminente).


Care sunt elementele care au fost descrise mai puțin frecvent?


Cu toate acestea, "alte dimensiuni nu au fost atât de universal aprobate". Sportivii au vorbit despre efort, nu despre lipsa efortului descrisă de Csikszentmihalyi. Mulți nu au experimentat distorsiunea timpului sau mișcarea încetinită ca efecte ale experiențelor de flux și doar o treime au aprobat descrierile lui Csíkszentmihalyi privind "echilibrul dintre provocare și calificare" (provocarea potrivindu-se perfect cu calificarea atletului) sau despre dimensiunea obiectivului (confruntarea cu un obiectiv clar).


Care este elementul cel mai des experimentat?


Elementul cel mai des experimentat este caracterul automat al stării de flux. Cu alte cuvinte, o acțiune realizată de un expert se produce fără un control conștient, detaliat, făcut pas-cu-pas. Acest lucru a mai fost discutat o dată  în această carte, în capitolul 7, când am argumentat că supraînvățarea competențelor produce automatism și automatismul este necesar pentru creativitate, pentru că doar o acțiune oarecum autonomă sau independentă se poate insera în fluxul continuu al activității, producând un rezultat creativ. Nideffer (1992) scrie:

Jocul în teren necesită mai întâi un nivel de calificare fizică care îți permite să execuți fără a fi nevoie să se te gândești la asta. De exemplu, atunci când are un meci, tenismenul nu-și spune cum să joace o fază, modul în care să se situeze pentru o lovitură sau cum să lovească mingea.


Cum se schimbă nivelul discursului cu sine, din momentul în care cineva învață deprinderile de joc până în momentul în care respectivul participă la un joc?


În cursul dezvoltării și învățării de noi competențe, vorbești cu tine foarte mult. Îți reamintești de lucruri simple: "Ia-ți timp, pășește până la linia de fault și respiră adânc. Îndoaie-ți genunchii și termină ce ai început". Această discuție cu tine însuși te ajută să te dezvolți și să crești, permițându-ți să faci ajustările necesare și corecțiile din timpul procesului de învățare. Îți aduce aminte să practici același lucru, până când acesta devine automat. Această discuție cu sine este mult diminuată atunci când participi la un joc. În acest moment, încerci să utilizezi abilitățile care sunt deja dezvoltate. Când te afli în teren, nu trebuie să te gândești la tactici pentru că mișcarea potrivită este evidentă pentru tine. Aspectele precum configurarea și pregătirea fazelor ar trebui să se întâmple în mod automat.



Traducere de Maricica Botescu, cu acordul autorului

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.