PsihologieCe înseamnă să personifici ceva? De ce să o faci? Jung îşi încuraja pacienţii să dea frâu liber fanteziei, aşa cum o făcuse el însuşi în propria autoanaliză. El îi îndemna să picteze şi să folosească alte forme de expresie artistică pentru a se exprima. Când o persoană îşi putea imagina personaje fantastice, reprezentând teme psihologice importante sau oameni din trecutul său, era apreciată pentru efortul său valoros.

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.13: Terapii) - (Partea I: Terapii psihodinamice) - Personificarea aspectelor inconştientului


De fapt, Jung considera acest demers ca una din puţinele metode de "comunicare" cu procesele psihologice inconştiente, care altfel puteau rămâne îngropate.

Pentru a personifica un aspect provenit din inconştient trebuie să-l tratezi ca pe o persoană şi chiar să-l înzestrezi cu o voce. Acest lucru este similar cu tehnica personajelor fantastice folosită de Jung în cursul perioadei sale tulburi, după despărţirea sa de Freud. Jung însuşi considera acest lucru ca fiind terapeutic, aşa că îşi încuraja pacienţii să-şi imagineze diferite persoane în interiorul lor înşişi, ca o tehnică de terapie.

Cum a folosit studenta tehnica lui Jung?

În continuare, este prezentată o parte din scrisoarea unei studente care avusese un terapeut jungian. Terapeutul o încurajase să genereze nişte personaje cu ajutorul imaginaţiei, apoi să stea de vorbă cu ele pentru a-şi forma o părere mai bună despre sine.

Vreau să împărtăşesc o experienţă interesantă pe care am avut-o. În urma ei, am ajuns să vorbesc cu o parte din "Eurile" mele despre mine, ceva ce eram reticentă să fac înainte (teama de a pierde controlul?). A fost o dilemă dacă să fac sau nu acest lucru [oferindu-mi-se o promovare într-un mediu de lucru funcţionăresc].

Soluţia mea: mi-am  pus caseta cu surfing şi pescăruşi pe ocean, m-am aşezat confortabil şi l-am contactat pe "Bătrânul Meu Înţelept", care mă vizitează mereu în visele mele, în forma bunicului meu răposat. Ne-am vizualizat pe amândoi stând pe Rocky Seal Beach în California de Nord, eu pe nisip şi bunicul în scaunul său de piatră. Întotdeauna i-am iubit mâinile, aşa că i-am vizualizat mâna atârnând peste cotiera de lângă faţa mea. I-am mulţumit pentru că era acolo cu mine şi i-am spus cât de mult l-am apreciat... Apoi i-am pus întrebări: Ce credea despre conflictul meu? El mi-a spus că îmi suprimasem mereu  diferenţierea – ocupaţiile intelectuale / curiozitatea, pentru a mă potrivi cu familia mea. M-am coborât până la nivelul lor. Acest modus videndi a fost practicat atât de mult timp încât a devenit natural şi familiar (deşi nu neapărat confortabil şi plăcut). Când sunt într-un mediu "funcţionăresc", simt nevoia să-mi suprim diferenţierea şi să mă cobor până la acel nivel... Într-un sens, am înlocuit cadrul muncii mele cu cadrul familiei mele, mă aflu într-o stare familiară, într-un mediu familiar, deşi nu unul confortabil sau plăcut.

L-am întrebat de ce am avut probleme cu menţinerea elanului meu – în obţinerea informaţiilor în domenii de interes şi în efectuarea exerciţiilor fizice pentru a pierde din greutate. El a invitat un alt "Eu" al meu pentru a răspunde. Ea l-a numit "Eul Meu Diferit". Acesta se descria pe sine ca fiind o persoană subţire care făcea exerciţii şi care se simţea bine în legătură cu sine şi cu corpul său. El e cel puternic care avea grijă de mine şi pe care am început să-l suprim cu ani în urmă. El e cel iubitor de distracţie, care îşi dorea să persevereze... Dar cu cât vorbea mai mult, cu atât mai slab devenea. Şi totuşi un alt Eu a apărut. (În acest moment Bunicul şi eu stăteam în acelaşi loc; Eul Meu Diferit era în faţa mea, ţopăind pe plajă). Eul Meu Adult Gras urca din spate, în umbră. El era furios şi plin de autocompătimire (sentimente care sunt încă prezente). Povestea ei arăta că ea îşi dorea să aibă grijă cineva de ea şi că atunci când acest lucru nu se întâmpla. ea se supăra şi-i părea rău pentru ea.

A fost făcută o negociere între cele două euri ale mele: Eul Meu Diferit va avea grijă de mine, aducându-mi bucurie, fiind prietenos şi în contact cu oamenii, dacă Eul Gras Adult îşi va slăbi strânsoarea şi va încuraja efectuarea exerciţiilor pentru corpul meu fizic şi sănătatea mea mentală. De fetiţa mea va avea grijă Karen, "mama mea – terapeut". Toate cele patru euri au fost de acord să stea cu mine şi să-mi ofere ajutor şi sfaturi atunci când voi avea nevoie de ele. Le-am mulţumit şi m-am simţit 100 % mai bine. [Fişierele autorului]


De ce o astfel de persoană nu va fi în pericol de a dezvolta personalităţi multiple?

Studenta se referă la arhetipuri jungiane clasice (bătrânul înţelept, copilul, mama). Ea identifică patru aspecte ale ei cu care negociază, personalizându-le ca personaje fantastice. Acestea au inclus partea ei de copil, înţelepciunea sfătoasă a bunicului, Eul Meu Diferit, senin şi abilitat social şi Eul Gras deprimat şi autocompătimitor.

Este o astfel de persoană în pericol de a dezvolta o tulburare de identitate disociativă cu personalitate multiplă (TID)? Probabil că nu. Cazurile autentice de personalitate multiplă sunt aproape întotdeauna cauzate de evenimentele traumatice din jurul vârstei de 3-6 ani, nu de jocul de rol de la vârsta adultă.


Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.