PrieteneCe caută oamenii la o prietenie de durată? Norman (1968) a prezentat unor studenţi o listă de 555 de adjective şi le-a cerut să bifeze pe cele care ar fi cele mai importante într-o prietenie. Din primele 8 adjective de top, 6 au format un grup uşor de recunoscut.

 

 

 

 

Introducere în psihologie. Cuprins
(Cap.16: Sex, prietenie şi iubire) - (Partea a III-a: Tipuri de relaţii) - Cum arată prietenul ideal?

Acest grup ar putea fi numit sinceritate sau autenticitate. Un prieten ideal este sincer, onest, loial, deschis, cinstit şi demn de încredere. O persoană cu aceste caracteristici este previzibilă într-un mod bun: statornică şi adevărată.

Cercetările arată un avantaj consistent pentru oamenii arătoşi în stabilirea prieteniilor. Frumuseţea duce la mai bune prime impresii. De asemenea, se presupune că oamenii atractivi din punct de vedere fizic sunt superiori în inteligenţă, sănătate, bogăţie şi personalitate. Aceste rezultate reies atunci când subiecţii sunt rugaţi să îşi dea cu părerea despre persoane pe care nu le cunosc. Dion, Berscheid şi Walster (1972) concluzionează că cei mai mulţi presupun că „Ceea ce este frumos este bun.” Walster (1966) a repartizat aleatoriu cupluri la un „dans pe bază de computer” (cu parteneri aleşi la întâmplare de un computer) şi a constatat că bărbaţii şi femeile consideraţi mult mai atractivi au fost, într-adevăr, evaluaţi ca fiind mai plăcuţi de către partenerii lor de dans.

Tindem să ne întâlnim cu cei la fel de atractivi ori cei mai atractivi decât noi?

Berscheid, Dion, Walster şi Walster (1971) au testat ipoteza de potrivire, şi anume aceea că oamenii sunt interesaţi să se întâlnească cu alţii de acelaşi nivel „dezirabil social”. Ipoteza de potrivire se bazează pe presupunerea că oamenii fac alegeri realiste, în scopul de a evita respingerea şi de a spori probabilitatea de a-şi atinge scopul (o relaţie romantică). Mai multe studii au sprijinit această concluzie. De exemplu, într-un studiu li s-a cerut subiecţilor să aleagă un partener din şase fotografii ale unor colegi de sex opus. Subiecţii au avut tendinţa de a alege un potenţial partener care corespundea nivelului lor de atractivitate.

Următoarele studii au arătat că unii bărbaţi care se consideră ghinionişti în dragoste suferă de un sindrom de neadaptare. Ei vizează femei care sunt mult mai atractive şi dezirabile social decât ei înşişi. Bineînţeles, aceşti bărbaţi sunt deseori respinşi. Aceştia pot face comentarii disperate cu privire la norocul lor, dar problema pare a fi o lipsă de judecată realistă cu privire la atractivitatea proprie. De obicei, aceşti bărbaţi nu sunt consideraţi a fi foarte atractivi, dar – probabil cu obiectivele influenţate de oamenii frumoşi din reclame şi reviste – ei nu vor lua în considerare o relaţie cu o femeie care este la fel de neatractivă ca ei înşişi.

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.