Da, titlul pare pompos. Cine nu știe să gândească? Toți știm, doar cu asta ne ocupăm în fiecare zi, nu? Poate părea surprinzător, dar abilitatea de a gândi independent și matur nu este una care se deprinde prin simpla viețuire, de simpla trecere prin viață, ci este nevoie de pregătire. Mintea are nevoie să se înțeleagă pe sine, să înțeleagă cum funcționează pentru a fi în măsură să funcționeze corect.

Am scris în urmă cu ceva vreme un articol în care am trecut în revistă o serie de pleonasme des întâlnite în vorbirea curentă. Îl puteți citi aici: Pleonasme.

Ideile există în mintea noastră. Nu sunt de aceeași natură cu o piatră ori un lup. Iar aceste idei iau forme diverse, chiar și când vorbim despre același lucru, transformând subiectul discuției, dându-i forme, structuri și semnificații diferite. Ideile pe care le avem, de multe ori, ne stabilesc marginile lumii în care trăim.

În limba engleză poți spune: „Certain risk factors can increase your chances of contracting the cold virus and getting sick”, însă traducerea de forma: „Anumiți factori de risc pot crește șansele de a contacta virusul gripei și a te îmbolnăvi” nu este cea mai fericită variantă.

 

Istoria ideilor este una dintre cele mai fascinate domenii de studiu când vine vorba despre specia umană, pentru că este vorba, în fapt, de o trecere în revistă a modului în care omul s-a raportat la sine și la univers. Iar felul în care a înțeles omul realitatea s-a schimbat constant, având idei diferite despre ce este el, ce este universul din jur și care este relația dintre cele două.

Mai toată lumea crede că știe cum funcționează manipularea și persuasiunea. Sigur, aplicate altora. Doar că în viața reală constați că lucrurile nu mai sunt așa de simple, pentru nu putem convinge un copil de 6 ani să mănânce ciorbă sau un coleg de serviciu să ne ajute într-o sarcină banală.

Oricât de convingător ar fi un discurs despre viața de după moarte, despre Raiul care-i așteaptă pe cei drepți, nu s-au găsit mulți care chiar să creadă asta, pentru că altfel s-ar fi sinucis, să ajungă mai degrabă acolo.

Lupii seamănă foarte mult cu noi, oamenii: sunt familiști grijulii, șefi de haită autoritari, sunt milostivi și le place să se joace. Și nu, conceptul de „mascul alfa” nu reflectă modul în care sunt organizate haitele de lupii. Cum trăiesc lupii, cum își organizează și apără teritoriile, cum își aleg șefii - în extrasele de mai jos din cartea „Înțelepciunea lupilor” de Elli Radinger, însoțite de câteva videoclipuri ilustrative.

Citiți textul de mai sus și încercați să înțelegeți ce a vrut să spună autorul articolului prin folosirea termenului „crucial”.

Un studiu publicat în urmă cu câteva luni, care a inclus 495 de persoane care au admis că au fost implicați în acte de infidelitate față de partenerii de viață, a analizat motivele și efectele infidelității de cuplu. Subiectul este unul complex, cu o motivație diversă și cu unele consecințe surprinzătoare, după cum veți observa mai jos.

Cercetătorii au identificat legături relevante între motivație și modul în care s-a derulat aventura (actul infidelității). Atunci când motivele țineau de viața de cuplu (de exemplu, furia față de partener, lipsa de iubire), aventurile au ținut mai mult, întâlnirile au au fost mai multe în locuri publice, iar relația de bază s-a destrămat. Atunci când însă motivele nu țineau de viața de cuplu (de exemplu, pe fond de stres), aventurile au fost mai scurte, acestea au fost dezvăluite partenerilor în procent mult mai mic, iar destrămarea relației de bază a avut loc în mai puține cazuri.


Sala unirii, Alba Iulia

» CARE-I OPINIA TA?

Dacă ar fi să stabiliți un circuit (traseu) „istoric” prin România, în care opririle să fie locuri cu mare semnificație istorică pentru români, cum ați creiona acest traseu?

Care ar fi locurile de mare importanță istorică, în ce ordine și de ce?

Ca exemplu, care cred că este obligatoriu de inclus în acest circuit, ar fi Sala Unirii, din Alba Iulia, locul în care s-a hotărât unirea Transilvaniei cu România în 1918.

Castelul Peleș a fost construit între 1873 și 1883 de către regele Carol I (a devenit rege în 1881, încoronat pe 10 mai). Dar la acea vreme nu se făcuse unirea cu Transilvania (1918), Peleșul fiind, așadar, la granița cu Transilvania (Austro-Ungaria).


Portret (imaginar) al lui Epictet (1715). Imaginea completă aici.

1. Epictet, care a trăit, probabil, între 130 și 50 î.e.n., este unul dintre reprezentanții de frunte ai stoicismului. Acesta s-a născut în Hierapolis (Grecia Antică, astăzi în vestul Turciei), într-o familie de condiție modestă. A trăit o vreme, ca sclav, la Roma, în casa unui ostaș în garda de corp a împăratului roman Nero. A fost ulterior eliberat de stăpân, care a fost uimit de înțelepciunea sclavului, pe care l-a ajutat apoi să urmeze lecțiile filozofului stoic Musonius Rufus. După ce împăratul Domițian a exilat filozofii din Roma (filozofia stoică se opunea stilului autocrat al împăratului), Seneca s-a retras la Nicopolis, unde a întemeiat o școală de filozofie. Stoicismul, așa cum îl veți vedea în acest articol explicat de Epictet, este, în fapt, un mod de a trăi. „Manualul” lui Epictet este, în esență, o sumă de reguli pentru o viață corect trăită. Stoicismul este o filozofie surprinzător de actuală.

Cum este corect: „Sunt unele cuvinte care se scriu cu trei de i ori „Sunt unele cuvinte care se scriu cu trei i?

Varianta corectă este fără „de”, așadar: „Sunt multe cuvinte care se scriu cu trei i.


Statul dac
Clic pe imagine pt rezoluție superioară

Geto-dacii – denumirea triburilor tracice din spaţiul carpato-dunărean.
Trogus Pompeius: „dacii erau un vlăstar al geţilor”.
Strabo: „dacii au aceeași limbă ca şi geţii”.
Poate geţii şi dacii au fost două triburi mai importante al început, ce s-au unit, având aceeaşi limbă.


Georgianul Etibar Elchyev, cu 50 de linguri pe corp, în încercarea de a bate recordul mondial „Cele mai multe linguri pe corpul uman”, Tibilisi, decembrie 2011.
credit imagine: Reuters

România este prezentă în Cartea recordurilor cu Aurel Răileanu, care a stabilit un record mondial „atrăgând” și ținând lipit de piele un televizor de 26 kg. Puteți vedea imagini cu el aici.

Fosta soție a lui Adrian Pintea, Lavinia Tatomir, a făcut mai multe demonstrații de „biomagnetism”, cum îl numește dumneaei, ridicând diverse obiecte, ultima dată, din ce știm, o carte groasă de psihiatrie (vezi videoclipul de mai jos). Am văzut-o o dată și în realitate, de la 2 metri distanță, ridicând revista Scientific American de pe masă cu mâna stângă, singura înzestrată cu „superputeri”, după cum spune (a fost o perioadă în care revista de știință americană se publica și în limba română, dar nu a avut viață lungă).


Cu vârsta, neuronii devin mai puțin numeroși, dar mai complecși

Moartea celulară este de fapt o parte normală și necesară a dezvoltării sistemului nervos. În unele părți ale creierului mai mult de jumătate din neuronii generați în timpul dezvoltării embrionare mor înainte ca un copil să se nască.

Pentru a supraviețui, un neuron are nevoie de un semnal care să-i blocheze programul de sinucidere încorporat. Acest programul de sinucidere din fiecare celulă se numește moarte celulară programată sau apoptoză.


 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro