Creierul nostru are o preferință pentru control și certitudine. De aceea ne simțim mai confortabil atunci când semafoarele au cronometru, când există butoane pentru culoarea verde (chiar dacă multe sunt false...) la trecerile de pietoni, când aplicația de taxi ne spune câte minute mai sunt până vine taxiul, când panoul de afișare din metrou (și din stația de autobuz, prin unele locuri...) ne spune cât mai durează până vine următorul tren / autobuz. Până și ambuteiajele pe Valea Prahovei sunt mai tolerabile, dacă ne spune aplicația de navigație prin satelit durata acestora.

Pe scurt, varianta rațională este „tontălău”, pentru că acest termen este doar o variațiune a termenului „tont”, care înseamnă „prost”, „nătâng”, „neghiob” șamd.

Diferențele dintre „temporal” și „temporar” sunt relativ subtile, pentru că ambele adjective se referă la timp. Cu toate acestea, există o diferență între cele două.

Este universul nostru infinit? Există vreun mod de a stabili asta în mod definitiv? Pare că subiectul este încă motiv de confuzie printre oamenii de știință, dar e foarte posibil ca motivul confuziei să nu fie de natură științifică.

Deși există trăsături comune, există diferențe clare între un sociopat, psihopat și un narcisist.

 

În psihologia evoluționistă, acei inși care exploatează și profită de resursele comunității, fără să ofere înapoi (sau oferă prea puțin), sunt numiți free-riders sau prădători.

Omul refuză durerea, frustrarea sau supărarea; de altfel, orice emoție negativă. El refuză în loc să accepte, să le permită să fie, să coabiteze cu ele.

Există tehnici simple de învățare care sporesc retenția materialului de învățat. Trebuie doar cunoscute și aplicate.

Cu cât ești mai departe de domeniul psihologiei, cu atât domeniul pare mai misterios și mai influent. Cu cât ești mai aproape, cu atât magia se transformă în... probabilități și confuzie.

Un experiment mental privind simularea computerizată a unei civilizații ar semăna surprinzător de mult cu ce ni se întâmplă nouă, am observat.

Care este cea mai bună metodă pentru a reține largi cantități de informații? Sfaturile „tradiționale” sunt în multe cazuri greșite.

În literatura de specialitate de limbă engleză apare adeseori sintagma „tipping point”. Se referă la un punct critic într-un proces ori în evoluția unei anumite situații care, odată depășit, este urmat de efecte semnificative, la scară largă și adesea imposibil de oprit.

Regula este foarte simplă și ușor de ținut minte: primul termen al denumirii începe cu majusculă, restul se scrie cu litere mici, ca în Homo sapiens. De regulă, deși nu este obligatoriu, veți găsi denumirile științifice scrise în caractere italice.

Timpul este doar o măsură derivată a mișcării.

E o întrebare interesantă, nu? Pentru că, literalmente, apa nu are niciun gust. Este, dacă vreți, baza de la care pleacă toate gusturile. Dar dacă adăugați ceva în apă, atunci, cel mai probabil, apa va avea gust, gust care poate fi bun, ca atunci când adaugi un sirop de muguri de brad, sau rău, ca atunci când adaugi aspirină pisată.

Regula este că după abrevieri se pune punct. De exemplu, spunem: „Ing. Popescu a revenit la birou la doar 5 minute după ce plecase”.

Forma corectă este „nou-născut”, nu „noi-născuți”. „Nou”, cu valoare de adverb, rămâne neschimbat.

În secolul XVII un filozof englez pe nume William Molyneux, a cărui soție era oarbă, și-a pus o întrebare simplă: poate un om născut orb, care devine capabil să vadă la un moment dat, să identifice pe baza datelor simțului tactil din memoria sa un cub și o sferă, atunci când le vede pentru prima dată?


 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro