Susţine Scientia

 Misiunea Scientia.ro este de a publica articole ştiinţă şi tehnologie de calitate. Cu peste 7.000 de articole, Scientia reprezintă azi o colecţie de articole ştiinţifice (multe însoţite de videoclipuri ori animaţii) fără concurent între site-urile cu profil ştiinţific în limba română.
 Pentru a putea asigura o funcţionare optimă a site-ului (servicii de găzduire decente, care costă
485 €/an), avem nevoie de sprijinul dvoastră!
 Dacă găsiţi scientia.ro util, vă rugăm să susţineţi site-ul printr-o donaţie.

Costuri 2019: 485 €. Donat: 101.2


PayPal ()
CoinGate Payment ButtonCriptomonedă

Perioada campaniei de strângere de fonduri: 24.12.18-31.01.2019

Există noi dovezi că suplimentele alimentare ce conţin vitamina D pot facilita tratarea autismului. Mulţi oameni de ştiinţă au presupus că comportamentul social problematic al persoanelor cu autism este influenţat de nivelurile scăzute de vitamina D şi serotonină. În prezent, un studiu a descoperit un raport de cauzalitate între vitamina D şi cei trei hormoni care sunt importanţi pentru comportamentul social: serotonina, oxitocina şi vasopresina.

Comentarii -

Aaron Beck, director al Centrului pentru terapie cognitivă de la Universitatea din Pennsylvania, este  descris în cea mai mare parte ca un terapeut cognitiv-comportamentalist. Ca şi Ellis, Beck a fost instruit în psihanaliza tradiţională, dar fiind deziluzionat de ea a început să-şi dezvolte propria terapie în anul 1959. Asemenea lui Ellis, Beck şi-a construit terapia în jurul ideii de eliminare a aspectelor  iraţionale ale discursului interior şi pe încurajarea evaluărilor realiste ale situaţiilor.

Comentarii -

După ce succesul terapiei prin desensibilizare a atras atenţia asupra noului domeniu al terapiei comportamentale din anii '50 şi '60, terapeuţii comportamentalişti au început să se ramifice în diferite tipuri de terapie, bazate pe desensibilizare şi sensibilizare. Lucrarea lui Albert Bandura Principles of Behavior Modification (Principiile modificării comportamentului (1967) a introdus conceptele de întărire indirectă, modelare şi repetarea comportamentului pentru uzul terapeuţilor comportamentalişti.

Comentarii -

Care este scopul sensibilizării acoperite? Care a fost procedura lui Cautela? Sensibilizarea acoperită este o formă de sensibilizare în care procesul de condiţionare are loc în imaginaţie, în afara câmpului vizual (fiind mai degrabă ascunsă, decât făţişă). Să presupunem că un alcoolic doreşte să renunţe la băutură.

Comentarii -

Ce este sensibilizarea, ca terapie opusă desensibilizării? Opusul desensibilizării este sensibilizarea, aceasta vizând antrenarea individului să reacţioneze mai intens la un stimul. Dacă desensibilizarea este folosită pentru a elimina temerile şi neliniştile, sensibilizarea este utilizată pentru a stabili un comportament normal sau de dorit, prin condiţionare clasică.

Comentarii -

Desensibilizarea a avut atât de mult succes încât a devenit foarte importantă pentru terapeuţii comportamentalişti. Ea întemeia credibilitatea abordării lor pe rezultate şi pe promisiunea de a face saltul de la studiul condiţionării din laborator la psihologia clinică, fundamentând astfel tratamentul pe proceduri derivate din probe experimentale.

Comentarii -

"Eşti destul de bun!" Auto-acceptarea este un obicei cheie pentru fericire, dar este unul pe care oamenii îl practică cel mai puţin. Un nou sondaj pe 5.000 de oameni a găsit o legătură puternică intre auto-acceptare şi fericire, în ciuda faptului că este un obicei care nu este foarte des practicat. Constatarea vine de la un studiu realizat de către organizaţia umanitară Acţiunea pentru fericire (Action for Happiness), în colaborare cu programul Fă ceva diferit (Do Something Different).

Comentarii -

De-a lungul istoriei s-a crezut de mai multe ori că Pământul ar putea fi gol. Astăzi vom privi din nou cu un ochi sceptic asupra unei alte teorii ce face parte din ştiinţa alternativă şi care a reuşit să reziste în timp de-a lungul secolelor în ciuda faptului că ea este evident greşită: teoria Pământului gol.

Comentarii -

„Dragostea şi compasiunea sunt o necesitate, nu un lux. Fără ele, omenirea nu poate supravieţui“, Dalai Lama. Ce minunată ar fi lumea dacă oamenii ar putea să manifeste puţin mai multă compasiune unii faţă de alţii. Puterea compasiunii este mai pronunţată decât empatia, deoarece consistă în a-ţi imagina suferinţa celorlalţi la un nivel mai profund; prin urmare este mult mai probabil ca compasiunea să stimuleze acţiune.

Comentarii -

Desensibilizarea a fost prima terapie care a primit denumirea de terapie comportamentală. Cercetătorii au folosit conştient intuiţiile din timpul experimentelor asupra reflexelor condiţionate pentru rezolvarea problemelor de comportament, fără a mai încerca să trateze tulburările mintale subsecvente. Deoarece desensibilizarea, propusă de Joseph Wolpe, a fost prima terapie larg adoptată pe baza unor principii behavoriste, Wolpe este adesea numit tatăl terapiei comportamentale.

Comentarii -

„Ştiam eu că aşa va fi!” Vă sună cunoscută această replică? La prima vedere pare a fi o abilitate specială de a prevedea lucruri, dar în realitate este vorba de o deformare cognitivă cunoscută sub numele de bias retrospectiv. Acesta apare atunci când oamenii au impresia că un eveniment este mai previzibil după ce a devenit cunoscut decât era înainte.

Comentarii -

"Noi suntem suma tuturor momentelor vieţii, tot ce este al nostru se află în ele", Thomas Wolfe. Odată cu înaintarea în vârstă, constată un nou studiu, oamenii obţin mai multă plăcere din experienţele de zi cu zi, în timp ce persoanele mai tinere se autodefinesc mai mult prin experienţele extraordinare.

Comentarii -

Materialismul este un cuvânt urât. El are, de asemenea, conotaţii negative în psihologie. Studiile arată în mod constant că persoanele care sunt de acord cu afirmaţii precum "îmi voi cumpăra lucruri doar pentru că mi le doresc", tind să fie: mai puţin mulţumite de viaţă, mai puţin fericite, mai vulnerabile la depresie, mai susceptibile de a fi paranoice şi mai susceptibile de a fi narcisiste.

Comentarii -

Fericirea, după părerea psihologilor, este legată de activităţile normale de zi cu zi, dar intuim noi ce strategii anume ne sporesc fericirea? Pentru a afla dacă studenţii au o reprezentare adecvată asupra acestui lucru, Tkaci şi Lyubomirsky (2006) au chestionat un număr de 500 de studenţi cu privire la strategiile folosite de ei pentru a-şi spori fericirea.

Comentarii -

DumnezeuNietzsche este renumit pentru faptul că a afirmat că Dumnezeu a murit, dar afirmaţiile privind dispariţia celui Atotputernic poate au fost mult exagerate. În continuare puteţi descoperi unele dintre cele mai fascinante şi mai provocatoare argumente filozofice cu privire la existenţa lui Dumnezeu.

Comentarii -

"Dragostea nu înseamnă a privi unul spre celălalt, ci a privi amândoi în aceeaşi direcţie" - Antoine de Saint - Exupéry. Din momentul atracţiei iniţiale până la anii bătrâneţii împărtăşite, toţi partenerii care se iubesc ar trebui să aibă cunoştinţă de 10 studii psihologice care au analizat soliditatea relaţiilor.

Comentarii -

Faptul că toţi vrem să fim fericiţi, dar atât de puţini dintre noi par să ştie exact de unde vine fericirea, este unul din marile paradoxuri ale vieţii. Despre fericire se spun multe lucruri diferite, ea poate conţine tot felul de componente, poate să fie rezultatul strădaniilor de lungă durată pe parcursul vieţii sau chiar să apară fără niciun efort, dar cei mai mulţi dintre noi sunt în căutarea realizării acestui obiectiv evaziv.

Comentarii -

Începutul psihologiei comparative. Psihologia comparativă şi-a luat numele de la obiectivul comparării comportamentului diferitelor specii de animale. Această ramură şi-a început activitatea la scurt timp după publicarea cărţilor lui Charles Darwin „The Origin of Species” (1859) (tr. „Originea speciilor”) şi „The Descent of Man” (1874) (tr. „Originea omului”).

Comentarii -

MoralitateOare prezenţa unor potenţiali beneficiari ai acţiunilor noastre ne-ar putea determina să reducem standardele etice? Cercetătorii Francesca Gino, Shahar Ayal şi Dan Ariely şi-au pus această întrebare şi au arătat că oamenii folosesc flexibilitatea morală pentru a-şi justifica acţiunile realizate în propriul beneficiu atunci când de pe urma acestora pot beneficia şi ceilalţi.

Comentarii -

Într-o încăpere aglomerată ochii ţi se agaţă de un străin atrăgător. Priveşti în lături, priveşti îndărăt. Un început de zâmbet flutură pe buzele lui. Dintr-o dată te emoţionezi, mintea ţi se goleşte, ai vrea să treci mai departe şi să fugi, în acelaşi timp. Te întorci prea repede, te ciocneşti de cineva, aproape îţi verşi băutura. ‘Uluitor’, gândeşti în timp ce te recuperezi. Final...

Comentarii -

Accesarea propriilor procese mentale superioare este adesea dificilă. Psihologii au descoperit cât de uşor putem fi manipulaţi în emiterea motivelor cu care ne justificăm deciziile, judecăţile sau acţiunile. Şi mai rău, chiar când nu suntem manipulaţi în mod activ, ne păcălim singuri deseori, fără a fi nevoie de vreun sprijin exterior. Dar au aceste greşeli un caracter sistematic, oare?

Comentarii -

Studiile psihologice care se bazează pe înşelarea participanţilor au demonstrat că adesea avem puţine indicii despre ceea ce se întâmplă în mintea noastră. Dar ce putem spune despre situaţiile cotidiene în care înşelătoria nu este implicată? Iată patru situaţii de zi cu zi -  cumpărături, lectură, vizionarea programelor TV şi judecarea altor persoane - şi patru experimente care arată cât de puţin cunoaştem în fiecare dintre aceste situaţii despre ceea ce se întâmplă cu adevărat în mintea noastră (Nisbett & Wilson, 1977).

Comentarii -

Un experiment clasic din 1931 arată modul în care mecanismul rezolvării problemelor este de multe ori o enigmă pentru noi. Procesul creativităţii umane este fascinant şi derutant, în acelaşi timp. Înţelegerea şi reproducerea proceselor mentale specifice marilor gânditori ne poate aduce un beneficiu imens, nouă muritorilor de rând: chiar nemurirea (cea a renumelui desigur).

Comentarii -

Cum creează marii artişti? Cum rezolvă oamenii de ştiinţă geniali cele mai dificile probleme din domeniul lor de activitate? Dacă vei asculta propriile lor explicaţii vei fi probabil dezamăgit. Artiştii spun lucruri misterioase, de genul: "Imaginea s-a format pur şi simplu în mintea mea" Scriitorii ne spun: "Nu ştiu de unde îmi vin cuvintele". Oamenii de ştiinţă spun: "Am avut doar o bănuială".

Comentarii -

Atunci când îţi schimbi atitudinea faţă de ceva anume, ştii de ce o faci? Psihologii au susţinut că mecanismele interioare ale minţii noastre sunt în mare parte ascunse pentru noi. Un aspect surprinzător al acestei lucru este constatarea faptului că oamenii de multe ori nu conştientizează momentul în care şi-au schimbat atitudinile. Am putea cu uşurinţă, de exemplu, să ne identificăm opiniile curente cu privire la încălzirea globală.

Comentarii -