În 1975 un doctor cardiolog de la Harvard, Herbert Benson (n. 1935) a scris o carte, împreună cu Miriam Z. Klipper: „The Relaxation Response” (Răspunsul de relaxare), în care a propus o tehnică de relaxare preluată în timp în mai multe domenii, inclusiv cel medical. Benson spune că nu a avut pretenția că vorbește despre o inovația a lui, ci despre o tehnică veche, experimentată de om de-a lungul a multiple generații. Benson a ajuns la tehnica sa de relaxare, prezentată sub forma unei proceduri mai jos, după ce a testat o serie de adepți ai unui curent numit „meditația transcendentală”, observând că aceștia, în meditație, își puteau scădea în câteva minute anumiți parametri metabolici. Studii suplimentare au arătat că meditația poate scădea presiunea arterială după doar câteva săptămâni de practică.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Un paradox este un enunț contradictoriu, care, de regulă, la prima vedere pare în regulă, dar la o analiză mai atentă dezvăluie o situație de nerezolvat. Ori, altfel spus, „paradoxul este o concluzie inacceptabilă obţinută din premise acceptabile prin reguli de raţionare acceptabile”.
Iată o serie de 3 paradoxuri, începând cu mai faimosul paradox al frizerului, asociat cu matematicianul și filozoful Bertrand Russel, deși acesta nu l-a creat, ci i-a fost sugerat de altcineva, după cum spune Russel în „Filozofia atomismului logic”.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
• „Charmides” [sau „despre înțelepciune”] este unul dintre dialogurile de tinerețe ale lui Platon, care valorifică un termen-cheie al culturii grecești: „sophrosyne” (termen cu o semantică bogată, unele sensuri fiind: înțelepciune, stăpânire de sine, cumpătare, chibzuință sau cumințenie). Cei doi interlocutori ai lui Socrate, Critias și Charmides, sunt atât rude ale lui Platon (primul, văr al mamei lui Platon, cel de-al doilea frate al mamei filozofului), dar și două dintre cele mai odioase personaje din gruparea „celor treizeci”, cetățeni din rândurile oligarhiei care au instaurat tirania în anul 404 î.e.n., pentru aproximativ un an, după înfrângerea Atenei în războiul peloponesiac. Platon însuși fusese atras de regimul politic creat de cei 30. Dialogul este plasat de Platon în anul 432 î.e.n., deci cu mult înainte de instaurarea regimului autocrat. Se crede că dialogul a fost publicat între 388 î.e.n., anul întoarcerii lui Platon din prima călătorie în Sicilia, și 382 î.e.n., așadar după ce regimul tiranic luase sfârșit.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Da, titlul pare pompos. Cine nu știe să gândească? Toți știm, doar cu asta ne ocupăm în fiecare zi, nu? Poate părea surprinzător, dar abilitatea de a gândi independent și matur nu este una care se deprinde prin simpla viețuire, de simpla trecere prin viață, ci este nevoie de pregătire. Mintea are nevoie să se înțeleagă pe sine, să înțeleagă cum funcționează pentru a fi în măsură să funcționeze corect.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Am scris în urmă cu ceva vreme un articol în care am trecut în revistă o serie de pleonasme des întâlnite în vorbirea curentă. Îl puteți citi aici: Pleonasme.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ideile există în mintea noastră. Nu sunt de aceeași natură cu o piatră ori un lup. Iar aceste idei iau forme diverse, chiar și când vorbim despre același lucru, transformând subiectul discuției, dându-i forme, structuri și semnificații diferite. Ideile pe care le avem, de multe ori, ne stabilesc marginile lumii în care trăim.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În limba engleză poți spune: „Certain risk factors can increase your chances of contracting the cold virus and getting sick”, însă traducerea de forma: „Anumiți factori de risc pot crește șansele de a contacta virusul gripei și a te îmbolnăvi” nu este cea mai fericită variantă.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Istoria ideilor este una dintre cele mai fascinate domenii de studiu când vine vorba despre specia umană, pentru că este vorba, în fapt, de o trecere în revistă a modului în care omul s-a raportat la sine și la univers. Iar felul în care a înțeles omul realitatea s-a schimbat constant, având idei diferite despre ce este el, ce este universul din jur și care este relația dintre cele două.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
• Mai toată lumea crede că știe cum funcționează manipularea și persuasiunea. Sigur, aplicate altora. Doar că în viața reală constați că lucrurile nu mai sunt așa de simple, pentru nu putem convinge un copil de 6 ani să mănânce ciorbă sau un coleg de serviciu să ne ajute într-o sarcină banală.
• Oricât de convingător ar fi un discurs despre viața de după moarte, despre Raiul care-i așteaptă pe cei drepți, nu s-au găsit mulți care chiar să creadă asta, pentru că altfel s-ar fi sinucis, să ajungă mai degrabă acolo.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Lupii seamănă foarte mult cu noi, oamenii: sunt familiști grijulii, șefi de haită autoritari, sunt milostivi și le place să se joace. Și nu, conceptul de „mascul alfa” nu reflectă modul în care sunt organizate haitele de lupii. Cum trăiesc lupii, cum își organizează și apără teritoriile, cum își aleg șefii - în extrasele de mai jos din cartea „Înțelepciunea lupilor” de Elli Radinger, însoțite de câteva videoclipuri ilustrative.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Citiți textul de mai sus și încercați să înțelegeți ce a vrut să spună autorul articolului prin folosirea termenului „crucial”.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Un studiu publicat în urmă cu câteva luni, care a inclus 495 de persoane care au admis că au fost implicați în acte de infidelitate față de partenerii de viață, a analizat motivele și efectele infidelității de cuplu. Subiectul este unul complex, cu o motivație diversă și cu unele consecințe surprinzătoare, după cum veți observa mai jos.
Cercetătorii au identificat legături relevante între motivație și modul în care s-a derulat aventura (actul infidelității). Atunci când motivele țineau de viața de cuplu (de exemplu, furia față de partener, lipsa de iubire), aventurile au ținut mai mult, întâlnirile au au fost mai multe în locuri publice, iar relația de bază s-a destrămat. Atunci când însă motivele nu țineau de viața de cuplu (de exemplu, pe fond de stres), aventurile au fost mai scurte, acestea au fost dezvăluite partenerilor în procent mult mai mic, iar destrămarea relației de bază a avut loc în mai puține cazuri.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Sala unirii, Alba Iulia
» CARE-I OPINIA TA?
Dacă ar fi să stabiliți un circuit (traseu) „istoric” prin România, în care opririle să fie locuri cu mare semnificație istorică pentru români, cum ați creiona acest traseu?
Care ar fi locurile de mare importanță istorică, în ce ordine și de ce?
Ca exemplu, care cred că este obligatoriu de inclus în acest circuit, ar fi Sala Unirii, din Alba Iulia, locul în care s-a hotărât unirea Transilvaniei cu România în 1918.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.