Detalii
Categorie: Psihologie
Accesări: 5380

De la consumul excesiv de alcool la petrecerea unui prieten la alegeri nepotrivite privind hainele, adolescenții fac adesea lucruri care par de-a dreptul stupide. Dar acum știm de ce: zonele creierului care controlează luarea deciziilor nu se dezvoltă pe deplin până la vârsta adultă. Creierul în dezvoltare al adolescenților creează riscul ca aceștia să ia decizii în mod reactiv, fără a evalua consecințele alegerilor lor. Cum pot părinții să-i ajute pe adolescenți să deprindă și să aplice modalități eficiente de luare a deciziilor?

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 5274

O sintagmă care arată înalta pregătire a vorbitorului este "status quo". Problema este că este incorect în această formă, corect fiind "statu-quo". Iar pronunţia corectă este "statu cvo". În presa românească formula "status quo" este de găsit adesea, probabil pentru că aceasta este varianta folosită în limba engleză.

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 13044

Diligenţă este un termen destul de prezent în "spaţiul public", dar pare că este puţin înţeles de către vorbitori. Şi, în parte, este de înţeles de ce este aşa, pentru că acest cuvânt are o evoluţie interesantă în dicţionare, iar sensul de bază utilizat într-o anumită comunicare este uneori greu de identificat.

Iată câteva exemple recente, din ultimele 6 luni, din presa românească.

"Ca să se închidă aceste discuţii, cred că ar trebui să solicităm să ni se comunice şi nouă dacă există un astfel de document depus la Parlament, tocmai pentru a arăta diligenţă în ceea ce priveşte integritatea şi neafectarea sistemului judiciar.". Sursa: QMagazine

"O furtună de asemenea intensitate nu se produce cu o anumită regularitate, nici măcar la nivelul municipiului Constanţa, este un fenomen invincibil sau irezistibil şi inevitabil absolut, chiar şi pentru o persoană capabilă să depună maximul de diligenţă şi de prudenţă de care ar putea da dovadă cel mai dotat şi mai informat om.". Sursa: Ziua de Constanţa

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 60982

Iată un cuvânt al cărui plural pune unele probleme românilor! Nivel. Care e varianta corectă de plural? "Nivele" sau "niveluri"? Răspunsul este: depinde...

Iată două exemple greşite din presa recentă:

"Obiectivul acestei investiţii este de a dezvolta competenţe de leadership strategic, de conducere şi de motivare a angajaţilor, pe trei nivele ierarhice diferite, respectiv first line management în producţie, specialişti şi middle management.". Sursa: DCNews

"Apartamentul este situat pe două nivele, dispune de 400 mp utili împărţiţi în cinci camere". Sursa: Capital

DCNews este unul din ziarele cel mai prost scrise. Greşelile de exprimare abundă. În fraza de mai sus sunt multiple probleme, cum se poate observa uşor, o primă vedere. Amestecul de cuvinte în română şi engleză este uluitor, nu? Dar asta e presa modernă :) Să ne întoarcem la "nivel".

Iată ce spune DOOM 2 (2005):

nivél (înălțime, stadiu, treaptă) s. n., pl. nivéluri / nivéle

nivélă (instrument) s. f., g.-d. art. nivélei; pl. nivéle

Un pic confuză explicaţia din DOOM 2, pentru că lasă nelămurită întrebarea dacă putem spune în ambele feluri, atât "nivele", cât şi "niveluri" pentru a exprima pluralul lui "nivel".

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 6068

Una dintre luptele pe care le duc zilnic jurnaliştii români este cea cu limba română. Una dintre dificultăţile evidente este să articuleze "nou-venit". Iată două exemple din presa din ultimele zile:

"Suveranul Pontif a pledat pentru deschidere față de noii veniți și pentru speranță.". Sursa: DCNews.

"Noii veniți Achim și Golofca, titulari împotriva lui Keșeru". Sursa: GSP (da... jurnaliştii de sport nu sunt jurnalişti, ştiu...).

Care e problema cu "noii veniţi"? În fapt este vorba de un cuvânt compus dintr-un adverb, nou, şi un adjectiv, venit, care se scrie cu cratimă, "nou-venit".

Detalii
Categorie: Dificultăţi ale limbii române
Accesări: 17473

Una dintre cele mai răspândite formulări lipsite de orice logică, atât în vorbirea curentă, cât mai ales în documentele oficiale ale administraţiei publice ori locale este "A lua la cunoştinţă", uneori cu versiunea şi mai ridicolă "A lua la cunoştiinţă".

Uzul asiduu face dificilă "reprofilarea" vorbitorilor, am observat, la varianta corectă "Am luat cunoştinţă de". Sună ciudat în primă instanţă, dar obişnuinţa vine cu repetiţia :)

Aşadar, în esenţă:

A lua cunoştinţă

Folosire greşită: Am luat la cunoştinţă (uneori cunoştiinţă) conţinutul documentului.

Folosire corectă: Am luat cunoştinţă de conţinutul documentului.

Detalii
Categorie: Scepticus: graniţele gândirii
Accesări: 3953


Armă sonică a Marinei americane

Începând cu prima parte a anului 2016, diplomații americani staționați în Cuba au început să acuze o boală misterioasă. Au crezut că au fost atacați de ceea ce au descris ca fiind o armă sonică. Nici un vinovat nu a putut fi identificat, nu s-au găsit astfel de arme, nu s-a putut stabili un motiv clar - cu excepția, bineînțeles, că Statele Unite și Cuba nu sunt exact în termenii cei mai buni, iar SUA își înăsprea sancțiunile chiar împotriva țării în care se află ambasada. Dar când aceste rapoarte au ajuns la urechile oamenilor de știință, au apărut primele semne de întrebare, pentru că povestea nu avea niciun sens. În continuare vom examina presupusele arme sonice folosite împotriva diplomaților americani din Cuba.

Detalii
Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Accesări: 12404

Freud credea că eul își trage energia din sine. Jung mai credea că sursa puterii psihicului este inconștientul. Ambele teorii au fost numite psihologii abisale, pentru că autorii lor au localizat puterea motivantă a personalității adânc în părțile inaccesibile ale psihicului. Adler și Horney, prin contrast, au reprezentat eul sau sinele conștient ca sursă de putere. Oamenii puteau să-și analizeze circumstanțele vieții și să reacționeze la ele, schimbându-și modelele de viață.

Erik Erikson a fost un alt teoretician cunoscut al secolului al XX-lea care a adoptat această abordare. Teoriile personalității care subliniază cunoașterea de sine și abilitatea de a te schimba au fost numite psihologii ale eului la mijlocul secolului al XX-lea.

Detalii
Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Accesări: 5026

 

Unul dintre puținii teoreticieni feminini proeminenți ai personalității din prima jumătate a secolului XX a fost Karen Danielsen Horney (1885-1952). Horney a adăugat factorii sociali la teoria freudiană. Abordarea lui Horney, numită analiză psihosocială, a pus un accent deosebit pe relațiile emoționale dintre părinte și copil la începutul vieții copilului. Horney a subliniat importanța unui părinte cald și de încredere.

Detalii
Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Accesări: 14038

Alfred Adler s-a născut în 1870, al doilea din șase copii într-o familie care locuia în suburbiile Vienei. Adler a fost invitat să se alăture cercului lui Freud (un grup care dezbătea ideile freudiene) după ce l-a apărat pe Freud la o prelegere. Ca și Jung, el s-a despărțit ulterior de Freud, la insistența acestuia ca membrii Cercului de la Viena să susțină teoria sexuala a lui Freud.

Detalii
Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Accesări: 18099

 

În primii ani ai secolului al XX-lea un grup de prieteni și asociați ai lui Freud se întâlneau în mod regulat pentru a dezbate ideile acestuia. Acest grup a fost numit Cercul de la Viena. Unii membri ai Cercului de la Viena acceptaseră practic toată teoria lui Freud. Alții erau foarte sceptici. Dezacordurile au ajuns la un capăt în 1911, când Freud a insistat ca toți membrii Cercului de la Viena să accepte teoria sexuală sau să părăsească grupul. Carl Jung și alți șapte l-au părăsit în acest an.

Detalii
Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Accesări: 23793

Pentru Freud, teoria sa sexuală a fost cea mai importantă contribuție a sa. El a explicat aproape toate fenomenele psihologice neobișnuite cu trimiteri la sex. De exemplu, Freud a explicat experiența déjà vu prin asocierea cu o amintire inconștientă a organelor genitale ale mamei (Slochower, 1970). Acest lucru poate suna extrem, dar este de fapt tipic pentru modul în care gândea Freud.

Detalii
Categorie: Psihologie
Accesări: 3367

Presiunea socială ne influenţează să luăm decizii pe care în mod normal nu le-am lua. Puteţi citi acest articol articol al nostru despre conformismul fiinţei umane ori acest articol despre obedienţa faţă de autoritate, pentru a înţelege mai bine puterea influenţei celorlaţi asupra noastră. În acest articol vom vorbi despre cum presiunea socială ne face să oprim aparatul de aer condiţionat pe timp de vară, reducând astfel consumul de energie (video inclus).

Detalii
Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Accesări: 11011

 

Freud credea că sinele este o sursă de gânduri și sentimente copilărești sau necivilizate, multe dintre ele (ca pofta trupească sau ura față de părinți) fiind inacceptabile pentru eu, impunându-se deci un fel de rezistență. Freud a simțit că această idee era una dintre cele mai mari intuiții și contribuții originale. Într-un eseu autobiografic din 1925, el a menţionat că: "Am numit acest proces refulare (eng. repression): este o idee nouă și nimic asemănător nu a mai fost identificat vreodată în viața mentală".

Detalii
Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Accesări: 20637

Numele lui Sigmund Freud domină istoria timpurie a teoriilor personalității. Freud a propus prima teorie majoră a personalității și prima procedură în psihoterapie. El a zugrăvit o imagine a personalității umane care a inspirat un puternic devotament, dar și o opoziție puternică.

Detalii
Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Accesări: 5708

Tulburarea de personalitate multiplă (TPM) este etichetată ca tulburare de identitate disociativă (TID) atunci când produce suferinţă unei persoane și este clasificată ca tulburare psihică. Despre TID am vorbit în contextul tulburărilor disociative din capitolul 12 (Psihologia anormalului). Multe cazuri de personalitate multiplă nu sunt tulburări psihiatrice, după standardele moderne. Așa cum vom vedea atunci când ne vom lovi de perena întrebare, "Ce definește comportamentul anormal?" în capitolul următor, experții sunt de acord că tulburările psihiatrice (care merită această etichetă) sunt doar acelea care provoacă suferinţă.

Detalii
Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Accesări: 9101


Hermann Rorschach și pete de cerneală (Testul Rorschach)

Testele de personalitate au apărut în anii '30. Anterior, testele psihologice au fost folosite pentru repartizarea elevilor la un nivel adecvat în școală (testarea educațională) sau pentru măsurarea inteligenței. Noile teste de personalitate din anii '30 au avut drept scop să ajute terapeuții în determinarea problemelor unui client, ca un ghid al terapiei. Ca beneficiu suplimentar, ele au oferit cercetătorilor posibilitatea de a măsura trăsăturile de personalitate.

Detalii
Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Accesări: 5132

În ce măsură trăsăturile de personalitate sunt și trăsături genetice? Dacă ne uităm la animalele non-umane, precum câinii, putem vedea rolul experiențelor de viață (de exemplu, un câine care a fost crescut cu multă dragoste va avea o personalitate plăcută), însă putem vedea, de asemenea, și personalități de rasă.

Detalii
Categorie: Scepticus: graniţele gândirii
Accesări: 3870


Model atomic

Există această neînțelegere cum că știința e altă cale de a afla „adevărul” și cum că ar fi o alternativă (o altă perspectivă) la religie. Greșit. Știința nu e o disciplină spirituală ori o cale de evoluție spirituală. E o disciplină intelectuală care implică un set de metode, proceduri și raționamente. Nu oferă adevărul. Cel mult îl sugerează. Iar asta face o diferență colosală.

Detalii
Categorie: Introducere in psihologie de Russell A. Dewey
Accesări: 38007

În 1937, cu aproximativ douăzeci de ani înainte de a scrie cuvintele de mai sus, psihologul Gordon Allport și-a propus să răspundă la întrebarea: "Ce este personalitatea". În loc să plece de la propria sa jachetă conceptuală, el a decis să analizeze modurile în care celelalte persoane au folosit cuvântul.

Subcategorii

Expresii ale limbii române şi înţelesul lor

Jurnal de idei diverse

 

Sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal (€)


Contact | T&C | © 2020 Scientia.ro