Aparent problema este simplă, dar cu certitudine mulţi dintre noi avem probleme în a şti să explicăm care e diferenţa fundamentală dintre mişcare şi repaus. Iată un exemplu: să ne imaginăm aţi fi în spaţiul interstelar într-un vehicul spaţial. V-aţi trezit după o somn odihnitor şi nu ştiţi dacă nava spaţială în care vă aflaţi se află în mişcare către punctul final al călătorie ori este oprită. Vă uitaţi pe geam şi vedeţi în faţa voastră un asteroid care stă nemişcat în faţa geamului. Este asteroidul în mişcare ori este în stare de repaus? Cum puteţi răspunde la această întrebare?

Pentru a complica lucrurile putem întreba: cum puteţi şti dacă nava în care vă aflaţi este în mişcare ori în stare de repaus? Puteţi face diferenţa între starea de repaus şi o deplasare rectilinie uniformă (adică în linie dreaptă şi fără modificări ale vitezei)? Este imposibil. În spaţiul interstelar nu există nimic în jur la care la care să vă raportaţi pentru a detecta starea: doar spaţiu gol, iar acest spaţiu nu reprezintă un sistem de referinţă la care să vă raportaţi. Dar şi dacă ar fi, să spunem, o planetă, pe lângă care treceţi, cum puteţi spune cine se mişcă, voi sau planeta?

Şi atunci? Care e diferenţa dintre mişcare şi repaus? Pentru a stabili starea de repaus sau de mişcare a unui corp - trebuie să precizăm un reper, un sistem de referinţă la care ne raportăm.

 

 

Comentarii -

 

Iată câteva exemple de mărimi fizice: lungimea (unui corp), viteza (de deplasare a unui corp), greutatea (unui corp), volumul ori densitatea. O mărime fizică este o proprietare măsurabilă a unui corp. Acest concept este foarte important în lumea reală. Iată un exemplu. Poţi măsura temperatura unui corp (cum ar fi atunci când eşti bolnav), dar nu poţi măsura "dezechilibrul energetic" (concept din pseudo-medicină cu care operează anumite domenii din medicina alternativă). Când ţi se va spune, de exemplu, că un mic magnet care se vinde la tarabă are proprietăţi tămăduitoare, poţi întreba: ce anume se măsoară pentru a observa aceste proprietăţi? Ceea nu este măsurabil nu poate fi evaluat!

Comentarii -

În cele două videoclipuri de mai jos vă puteţi familiariza cu Legea lui Ohm, explicată pe înţelesul tuturor.

 

Comentarii -

Ceasurile, de exemplu, pot rezista în apă, până la o anumită adâncime, după cum specifică producătorul. Dar de ce? Ce se întâmplă la adâncimi mari? Presiunea apei are capacitatea de a distruge ceasul. Iată ]n videoclipul de mai jos ce este presiunea hidrostatică şi cum acţionează în natură.

 

Comentarii -

Principiul fundamental al hidrostaticii... Dacă pui apă într-un furtun curbat, apa se deplasează către în sus în a doua parte a furtunului, până la un anumit nivel. Cum e posibil aşa ceva? Ştim, este un lucru pe care-l poţi observa în viaţa de zi cu zi, dar care este explicaţia? Ce face ca apa să urce?

 

Comentarii -

"Lucrul mecanic" este unul dintre conceptele dificile pentru o minte neantrenată în ale fizicii. În cele două videoclipuri de mai jos o să vedeţi ce înseamnă "lucrul mecanic", explicat într-o manieră simplă şi uşor de înţeles, şi cum se calculează aceasta.

 

 

Comentarii -

Sistemul de referinţă este un concept fundamental în fizică. Practic fizica nu este de imaginat fără acesta. De ce este aşa o să înţelegeţi după ce urmăriţi videoclipul de mai jos, unde "sistemul de referinţă" este explicat în câteva minute.

 

 

Comentarii -

Ce este inerţia? Este proprietatea corpurilor de a-şi păstra starea de repaus ori de mişcare. Iată o explicaţie pe înţelesul tuturor, cu câteva exemple din viaţa de zi cu zi.

 

Comentarii -

În acest articol este explicată diferenţa dintre viteză şi viteza medie.

 

Comentarii -

În univers nu există nicio diferenţă între starea de mişcare şi starea de repaus. Adică este imposibil să spui, la modul absolut, dacă un obiect se află în mişcare sau în repaus. Este nevoie de un punct de reper, de un sistem de referinţă. Doar raportat la ceva, mişcarea are sens. Dar în videoclipul de mai jos diferenţa dintre mişcare şi repaus este prezentată clar şi pe înţelesul tuturor.

 

Comentarii -

Înţelegerea acestui concept, al densităţii, este utilă nu doar la şcoală, dar şi în viaţa de zi cu zi. De exemplu, poţi înţelege de ce o barcă pluteşte pe apă. Ori, mai mult, de un vapor uriaş, încărcat cu sute de tone de mărfuri, pluteşte şi nu se scufundă. Înţelegerea densităţii explică şi de ce un balon pluteşte, iar un balon cu aer încălzit o ia repede către cer.

 

Comentarii -

Este unul dintre aspectele contra-intuitive ale fizicii, dat fiind că nu astfel stau lucrurile în viaţa de zi cu zi. Dacă las un fulg şi o bilă de metal să cadă spre sol, fulgul va ajunge mai târziu. Aceasta este experienţa cotidiană şi aceasta stă la baza gândirii comune. Dar când eliminăm frecarea cu aerul, când efectuăm acest experiment în vid, lucrurile se schimbă: corpurile accelerează către sol în mod similar şi ajung în acelaşi timp. Cum e posibil aşa ceva? Care este explicaţia? Iată mai jos de ce stau lucrurile astfel. Două experimente filmate, unul pe Lună şi unul într-o cameră vidată, sunt incluse în articol, pentru a ilustra demonstraţia matematică.

Comentarii -

Când vine vorba despre electroni, bosonii Higgs sau fotoni, ce putem spune despre aceştia? Că au spin, sarcina electrică, masă... Cam atât. Masa unei particule reprezintă o proprietate importantă, întrucât aceasta stă la baza fizicii particulelor elementare. Ce este masa, aşadar? De ce unele particule au masă şi altele nu? Şi de ce au particulele masă, la urma urmelor?

Comentarii -

Împarte un kilometru în două şi vei obţine două jumătăţi de kilometru. Mai departe, împărţind jumătatea de kilometru în două vom obţine sferturi de kilometru, iar operaţiunea poate merge până vom obţine bucăţi foarte mici. Dar până când putem înjumătăţi o distanţă? Vom atinge vreodată o limită, o unitate de măsură fundamentală, o distanţă care nu mai poate fi împărţită în două?

Comentarii -

Hidrodinamica este o ramură a fizicii care studiază mişcarea lichidelor (fluidelor). Hidrostatica studiază lichidele în stare de repaus. Conform manualelor de fizică, starea de agregare lichidă se caracterizează prin existenţa unor forţe de atracţie între particulele constituente, cele de respingere fiind slabe, motiv pentru care, deşi lichidele au volum propriu, nu au formă proprie, ele luând forma vasului în care se află.

Comentarii -

Conform teoriei generale a relativității, creată de Albert Einstein, undele gravitaţionale reprezintă ondulaţii produse continuului spaţiu-timp de corpuri masive aflate în accelerare. Conform relativităţii generale, gravitaţia se manifestă prin curbarea structurii spaţiu-timpului de către corpurile masive. 

Comentarii -

Curbura spatiu-timpului Găurile negre exercită cele mai puternice efecte gravitaţionale din întregul Univers. În consecinţă, pot ele oare să devieze lumina atât de mult încât aceasta să orbiteze o gaură neagră? Şi cum ar arăta aceasta dacă am putea supravieţui tentativei de a urmări lumina în această călătorie în jurul unei găuri negre?

Comentarii -

Albert EinsteinCritica lui Albert Einstein asupra teoriei cuantice, cea care a fost considerată un timp îndelungat ca fiind un semn de senilitate, este justificată într-o nouă carte de către profesorul de filozofie Thomas Ryckman de la Stanford University şi de către omul de ştiinţă Arthur Fine de la Universitatea din Washington.

Comentarii -

Trecerea timpuluiÎn acest articol vom încerca să ne dăm seama de ce universul în care trăim nu este o lume bidimensională sau una cu două dimensiuni de timp. Sau, cel puţin, vom încerca să ne dăm seama de ce aceste lumi nu ar putea adăposti forme de viaţă complexe.

Comentarii -

Gaura neagraAstăzi vom afla de ce electronii nu cad în nucleele atomice şi nu provoacă în acest mod distrugerea întregii materii din Univers. Astăzi voi răspunde la următoarea întrebare: „De ce electronii încărcaţi electric negativ nu se „lipesc" de protonii încărcaţi electric pozitiv din atom atunci când aceştia se află în starea lor de energie minimă?"

Comentarii -

Spatiu-timpDacă vreţi să aflaţi masa voastră corporală, atunci nu trebuie decât să vă urcaţi pe un cântar şi să urmăriţi indicaţia acului indicator al acestuia. Dar dacă vreţi să cunoaşteţi masa dintr-o regiune din spaţiu, atunci trebuie să ştiţi că nu există niciun echivalent cosmic pentru cântar, astfel încât cel mai bun lucru pe care îl puteţi face este să analizaţi o formulă geometrică.

Comentarii -

Principiul lui HeisenbergÎntrebare: De ce nu vom putea „fenta" niciodată principiul incertitudinii? La ce se referă această incertitudine din principiul lui Heisenberg? Răspunsul fizicianului începe astfel: Principiul incertitudinii este de multe ori enunţat sub forma „poziţia şi impulsul unei particule nu pot fi măsurate simultan cu precizie". Citiţi continuarea în acest articol...

Comentarii -

Picard la marginea UniversuluiAţi dori să puteţi călători în afara galaxiei noastre? Vă doriţi să exploraţi vastele întinderi ale spaţiului extragalactic? Se pare că am putea ajunge la marginile Universului observabil în doar câţiva zeci de ani! Astăzi vă voi oferi un ghid practic pentru călătorul intergalactic.

Comentarii -

modelul standardModelul standard al fizicii particulelor este un triumf al ştiinţei. El reprezintă o colecţie de 17 particule şi patru forţe. Fizicienilor le place să-l numească „elegant", dar pentru cineva neavizat el nu pare a fi aşa.

Comentarii -

Efect cuanticEfectele ciudate care apar în mecanica cuantică (sau, în orice caz, multe dintre ele) sunt cauzate de caracteristica de undă a particulelor elementare, care în aceste cazuri este mult mai evidentă.

Comentarii -

TitirezSpinul este unul din acele lucruri ciudate din mecanica cuantică care pare atât de similar cu ceva des întâlnit în experienţa voastră de zi de zi şi despre care aţi putea fi tentaţi să credeţi că intuiţia voastră vă va ajuta să-l înţelegeţi, doar că nu este aşa. De fapt, tocmai intuiţia voastră este cea care vă va înşela. Pentru un moment este bine să nu vă încredeţi în ea.

Comentarii -

Am primit o mulţime de întrebări în legătură cu un experiment realizat de către cercetătorii de la University of Darmstadt, Germania. Pe scurt, Georg Heinze, Christian Hubrich şi Thomas Halfmann au găsit o metodă prin care au emis un puls de lumină, au „oprit" acea lumină timp de aproximativ un minut şi apoi au permis ca lumina să se deplaseze din nou. Tehnica folosită se numeşte transparenţă indusă electromagnetic (Electromagnetically Induced Transparency - EIT). Nu este important să ştiţi ce implică această tehnică.

Comentarii -

Cum a apărut Universul? Cum a apărut timpul? Teoria acceptată astăzi de majoritatea fizicienilor privind naşterea universului nostru afirmă că totul a început o explozie originară ce poartă numele de Big Bang. Dar acest moment de început a avut loc acum aproximativ 14 miliarde de ani. Cum a apărut această idee ciudată privitoare la Big Bang şi, mai ales, ce dovezi o susţin?

Comentarii -

Credit imagine: Steffen Richter/HarvardUnde care se propagă în chiar textura Cosmosului ne permit să scrutăm înapoi în timp mai mult decât ar fi gândit cineva că este posibil, arătându-ne ce s-a întâmplat în primele fracţiuni de secundă de după Big Bang. Dacă se confirmă, descoperirea acestor unde primordiale va avea efecte perturbatoare în întreaga ştiinţă.

Comentarii -

În acest articol voi încerca să răspund la o întrebare dificilă şi totodată interesantă. Este constanta structurii fine într-adevăr o constantă? Poate. Probabil că da. Astăzi am să vă spun un secret. Mai mult de 90% din informaţiile ştiinţifice de ultimă oră pe care le citiţi în cadrul rubricilor de ştiri sunt greşite. Se face mare caz atunci când cineva anunţă că are o teorie care ar putea răsturna teoriile lui Einstein sau mecanica cuantică, dar se lasă o tăcere absolută atunci când se dovedeşte că acea teorie nu face predicţii sau, mai rău, s-a dovedit deja greşită pe baza a ceea ce ştim în prezent.

Comentarii -