Staţia Spaţială Internaţională
Inerţia ne spune următorul lucru despre universul nostru: dacă asupra unui obiect nu se acţionează în niciun fel, deci nu se aplică vreo forţă asupra lui, atunci starea de mişcarea a corpului va rămâne neschimbată, fie că el se mişcă, fie că el este static. Dacă va fi în mişcare, fără interferenţe, va continua să se mişte cu aceeaşi viteză şi în aceeaşi direcţie pentru totdeauna. Dacă va fi în stare de repaus, va rămâne astfel, de asemenea, pentru toată perioada în care nu se acţionează asupra lui.
Deşi experimentăm zilnic inerţia (de exemplu, atunci când ne lovim partenerii de călătorie într-un autobuz aglomerat, la o frână bruscă a şoferului), nu suntem obişnuiţi să vedem stări de mişcare neschimbate , pentru că în jurul nostru nu există liniştea de care corpurile au nevoie pentru a-şi păstra nealterată starea de mişcare. Dacă aruncăm o piatră spre geamul vecinului ce ne-a pricinuit neplăceri, trebuie să ne ajustăm lovitura astfel încât să luăm în calcul faptul că până să lovească geamul, traiectoria pietrei va suferi modificări sub influenţa, pe de o parte, a forţei de gravitaţie, care va atrage piatra către în jos, iar pe de altă parte a rezistenţei opuse de moleculele de aer pe care piatra în zbor le va lovi. Altfel, piatra s-ar duce în spațiul cosmic fără a-și încetini vreodată mișcarea.
