Aceasta este o vizualizare a discului de acreţie şi a jeturilor de materie din proximitatea unei găuri negre. Vizualizarea este una bazată pe predicţiile teoriei relativităţii generale.
Acum mai bine o sută de ani (1915) Albert Einstein a propus teoria generală a relativităţii, care propune o abordare radical diferită a gravitaţiei. Una dintre predicţiile cele mai extreme ale relativităţii generale este existenţa găurilor negre. Iată în continuare câteva videoclipuri, realizate pe baza teoriei lui Einstein, care arată ce ai vedea dacă ai cădea într-o gaură neagră. Găurile negre sunt de mai multe feluri, caracterizate de masă, sarcină electrică şi spin; vă prezentăm ce aţi vedea pe când v-aţi prăbuşi în două tipuri de găuri negre, gaura neagră Schwarzschild şi gaura neagră Reissner-Nordström.
Călătoria către centrul unei găuri negre Schwarzschild
Gaura neagră Schwarzschild este cea mai simplă gaură neagră, care este caracterizată de masă, dar nu are sarcină şi nici spin (nu se roteşte). În fundal vedeţi imaginea realizată de Axel Mellinger numită "All-Sky Milky Way Panorama.
Călătoria către centrul unei găuri negre Reissner-Nordström
O gaură neagră Reissner-Nordström este o gaură neagră care are masă şi sarcină, dar nu are spin. Geometria acesteia a fost descoperită în mod independent de Hans Reissner (1916) şi Gunnar Nordström (1918).
Găurile negre reale cel mai probabil se rotesc, dar nu au sarcină electrică, pentru că universul pare să fie neutru din punct de vedere electric, iar o gaură neagră încărcată electric s-ar neutraliza rapid prin atragerea unei sarcini electrice de semn contrar.
Geometria internă a unei găuri negre încărcate electric seamănă cu cea a unei găuri negre care se roteşte.
Diferenţa majoră dintre o gaură neagră cu sarcină electrică şi una fără sarcină (Schwarzschild) este că cea încărcată electric are, în interiorul orizontului evenimentelor, o gaură de vierme care face conexiunea cu o gaură albă (O gaură albă este o ipotetică inversiune temporală a unei găuri negre. În timp ce o gaură neagră acționează ca un atractor, atrăgând materia care trece de orizontul evenimentului, gaura albă acționează ca o sursă care elimină materie din orizontul evenimentului său.) ce face trecerea către un alt spaţiu-timp. Cum gaura de vierme este foarte instabilă, nu va apărea în realitate.
Gaura neagră de tip Kerr este definită de masă şi spin, dar nu are sarcină electrică.
Spaţiu-timpul cade, ca o cascadă, într-o gaură neagră
Definiţia populară a găurii negre este: un obiect cosmic a cărui gravitaţie este atât de puternică, încât nici lumina nu poată scăpa. O altă variantă, care completează înţelegerea, luând în calcul teoria generală a relativităţii (gravitaţia este curbarea spaţiu-timpului), este următoarea: o gaură neagră este un loc din univers unde spaţiul cade mai repede decât fotonii de lumină.
Căderea spaţiu-timpului într-o gaură neagră Schwarzschild
Căderea spaţiu-timpului într-o gaură neagră Reissner-Nordström
Căderea spaţiu-timpului într-o gaură neagră Kerr
Interesat de subiectul găurilor negre?
Foloseşte funcţia de căutare pentru a descoperi zeci de articole pe această temă ori, pentru o introducere completă, citeşte articolul nostru: Istoria completă a găurilor negre
Sursa informaţiilor din articol (text, imagini şi videoclipuri): Inside Black Holes
