- Detalii
- Scris de Mircea Ştefan Moldovan
- Categorie: Mecanica clasică
- Accesări: 9700
Continuăm seria care îşi propune o trecere în revistă a celor mai importante figuri şi descoperiri din istoria fizicii, de la Galileo Galilei şi până la descoperirea bosonului Higgs în acest an la LHC, cu mecanica analitică şi cele două figuri reprezentative ale sale: Lagrange şi Hamilton.
- Detalii
- Scris de Mircea Ştefan Moldovan
- Categorie: Mecanica clasică
- Accesări: 8065
Deschidem aici o serie de articole în cadrul căreia vom prezenta o scurtă retrospectivă a fizicii, plecând de la întemeierea mecanicii clasice şi a metodei experimentale în ştiinţă de către Galileo Galilei şi ajungând la teoria electroslabă şi descoperirea bosonului Higgs.
- Detalii
- Scris de Eugen Ganţolea
- Categorie: Mecanica clasică
- Accesări: 23491
Răspunsul complet la întrebarea “De ce Luna nu cade pe Pământ, iar merele cad?”, s-a lăsat aşteptat până la începutul secolului trecut, când Einstein a elaborat teoria generală a relativităţii. Un răspuns elementar provine de la legea gravitaţiei lui Newton.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Mecanica clasică
- Accesări: 11622
Teoria gravitaţiei a lui Newton s-a născut şi a rămas cu o mare problemă: nu a explicat cum funcţionează gravitaţia, cum anume se transmite aceasta între două corpuri. Această dificultate a fost admisă de Newton însuşi. În acest articol citiţi despre evoluţia conceptul de gravitaţie, incluzând relativitatea generală a lui Einstein.
- Detalii
- Scris de Scientia.Ro
- Categorie: Mecanica clasică
- Accesări: 19797
Tensorii sunt entităţi geometrice introduse în domeniile matematicii şi al fizicii pentru a extinde noţiunile de scalar, vector şi matrice. În ce fel ajută aceştia la înţelegerea naturii? Care este relaţia dintre vector şi tensor? În ce domenii este nevoie de tensori? Citiţi detalii în acest articol...
- Detalii
- Scris de Scientia.ro
- Categorie: Mecanica clasică
- Accesări: 101486
Arhimede a înţeles cu mai bine de 2200 de ani în urmă principiul care în prezent îi poartă numele, şi anume faptul că un corp cufundat într-un fluid este împins de jos în sus cu o forţă egală cu greutatea volumului de fluid dezlocuit de acesta. Cum oare, altfel decât pe cale experimentală, se poate demonstra această lege?
- Detalii
- Scris de Scientia.ro
- Categorie: Mecanica clasică
- Accesări: 16173
După Newton, Universul este înţeles în termeni de cauză şi efect. Potrivit mecanicii lagrangiene, natura are ca scop intrinsec minimizarea cantităţii pe care am numit-o în acest articol „acţiune”. Astfel, un obiect s-ar putea deplasa pe mai multe traiectorii, numai că cea aleasă este cea pentru care „acţiunea” rezultată este minimă.
