Este, într-adevăr, simplu să considerăm posibilitatea de a călători în timp pură ficţiune. În fond, H. G. Wells a scris Maşina Timpului la sfârşitul anilor 1800, iar până în momentul de faţă nimeni nu a reuşit să construiască una care să funcţioneze.
- Detalii
- Scris de: Marcus Chown
Cea mai căutată particulă din lume continuă să se ascundă de cel mai puternic accelerator de particule. Un semn că nedetectabilul boson Higgs nu există? Nu atât de repede. Deocamdată acestea sunt nişte motive bune să admitem ca particula Higgs doar se ascunde.
- Detalii
- Scris de: Lisa Grossman
Tehnic vorbind, orice obiect care are un câmp magnetic poate fi considerat magnet. Câmpul magnetic este generat de mişcarea electronilor. Materia conţine atomi, iar atomii au electroni care se deplasează pe o anumită orbită şi au un anumit spin.
- Detalii
- Scris de: Brent Rose
Fosforul este o substanţă ce străluceşte în întuneric. A fost folosit la capetele beţelor de chibrituri încă din epoca victoriană şi e deseori menţionat în opere literare faimoase. În zilele noastre, poţi să îl obţii de unul singur... dacă ai câteva borcane de aruncat.
- Detalii
- Scris de: Esther Inglis-Arkell
În acest al 44-lea episod al lucrării lui David F. Peat intitulată "De la certitudine la incertitudine" continuăm analiza începută anterior pe tema simţului văzului şi a funcţionării acestuia şi vorbim despre modul în care limbajul influenţează felul în care vedem lumea.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Din momentul în care deschidem ochii dis-de-dimineaţă, faptul că vedem este practic un proces automatizat, unul pe care de-abia ce îl conştientizăm. Lumea este pur şi simplu "acolo." Este prezentă pentru noi. O vedem, aparent fără vreun efort.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Valorile multor constante fundamentale par stabilite exact pentru ca viaţa să poată exista. În 2000 Martin Rees a scris cartea „Doar şase numere", în care vorbeşte despre şase constante, care dacă ar fi avut valori doar un pic diferite, noi nu am fi existat.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Capitolul precedent s-a încheiat cu câteva reflecţii pe marginea limbajului şi a viziunii asupra lumii. Vom continua această călătorie, analizând diferite moduri de a ne reprezenta lumea în diverse domenii, de la artă şi ştiinţă până la felul în care vorbim.
- Detalii
- Scris de: David Peat
Este Pământul singurul loc din Univers unde există viaţă? Este o întrebare foarte fascinantă, de al cărei răspuns oamenii de ştiinţă sunt poate la doar câteva decenii distanţă. Ştiinţa care se ocupă cu studiul acestui domeniu se numeşte astrobiologie.
- Detalii
- Scris de: Adrian Buzatu
Descoperirea pentru care s-a acordat premiul Nobel pentru fizică în anul 2004 este de mare importanţă pentru înţelegerea teoriei uneia dintre forţele fundamentale ale Naturii - forţa tare, forţă care menţine împreună cele mai mici piese de materie, quarcurile.
- Detalii
- Scris de: Nicolae Mihai
Prezentăm astăzi al şaptelea episod din cursul video MIT "Electricitate şi magnetism", predat la prestigioasa facultate americană de profesorul Walter Lewin. Această parte este intitulată "Capacitatea electrică". Cursul este subtitrat în limba engleză.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Aage Bohr (1922-2009) a călcat pe urmele tatălui său, binecunoscutul Niels Bohr, fiind un teoretician al fizicii nucleare. Dacă Niels Bohr a dezvoltat primul model cuantic al atomului, Aage Bohr a contribuit la dezvoltarea primei teorii cuantice a nucleului.
- Detalii
- Scris de: Adrian Buzatu
Prezentăm astăzi al şaselea episod din cursul video MIT "Electricitate şi magnetism", predat la prestigioasa facultate americană de profesorul Walter Lewin. Această parte este intitulată "Străpungerea dielectrică şi descărcări electrice". Cursul este subtitrat în lb. engleză.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Continuăm astăzi cu al cincilea episod din cursul video MIT "Electricitate şi magnetism", predat la prestigioasa facultate americană de profesorul Walter Lewin. Această parte este intitulată "Gradientul potenţialului electric". Cursul are subtitrare în limba engleză.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În acest articol vom vorbi despre primele încercări de determinare a vitezei luminii. Primii care au încercat să determine viteza de propagare a razelor de lumină au fost filozofii antici. Ce-i drept, ei se întrebau doar dacă viteza lor e infinită sau finită.
- Detalii
- Scris de: Lup Claudiu