Efectul DopplerAcelaşi fenomen care are loc atunci când se schimbă intensitatea sunetului unei sirene de ambulanţă în mişcare îi ajută pe astronomi să localizeze şi să studieze planete de la mare distanţă. Astronomii pot detecta o exoplanetă prin schimbările efectului Doppler.

ZahărSe pare că există modalităţi nelimitate prin care zahărul poate ucide oamenii. Acesta nu se mulţumeşte doar cu uciderea lentă provocată de aportul caloric, ci s-a specializat şi în crimele subite şi violente. Aflaţi cum şi de ce poate zahărul să explodeze.

Mari provocariAcademia Naţională de Inginerie a Statelor Unite a alcătuit o listă cu cele mai mari 14 provocări tehnologice ale umanităţii pentru secolul acesta. Autorii studiului sunt oameni de ştiinţă, dar şi specialişti din domeniul ingineriei, un comitet de experţi din întreaga lume.

Particulele quircks - analiza DZeroUna din teoriile care introduce fenomene noi, dincolo de Modelul Standard, presupune existenţa unor particule denumite "quirks", care s-ar comporta asemenea quarcurilor, acestea din urmă fiind particulele din care sunt formaţi protonii şi neutronii.

Principiile lui Lyell. FrontispiciuCu doar un an înainte de a se îmbarca în călătoria de câţiva ani în jurul lumii pe vasul Beagle, britanicul Charles Darwin achiziţionase o carte celebră în epocă, în care se demonstra clar că Pământul nu are doar 7.000 de ani, ci o vârstă mult mai mare.

ChihlimbarÎn jurul anului 600 înaintea erei noastre, în Grecia Antică s-a descoperit că anumite rășini de conifere, dacă sunt frecate de țesături, capătă proprietatea de a atrage obiecte foarte mici. Aceste rășini poartă denumirea de chihlimbar.

Luminozitate instantanee integrataCe este şi în ce se măsoară în domeniul fizicii particulelor "luminozitatea instantanee", respectiv "luminozitatea integrată" şi care sunt valorile lor la acceleratoarele de particule Tevatron şi LHC. Detalii pe această temă, în continuare.

TimpFă câţiva paşi înainte, întoarce-te şi mergi înapoi. Nu e nici o problemă, nu? Acum aşteaptă câteva secunde, întoarce capul şi priveşte în trecut. Ai reuşit? Bineînţeles că nu. Aşa cum ştim prea bine, timpul, spre deosebire de spaţiu, are doar o singură direcţie.

Neutrini superluminiciŞtirea cea mai impresionantă din acest an din lumea fizicii este cea legată de neutrinii superluminici. Fizicianul Peter Ficher de la MIT răspunde la 3 întrebări legate de experimentul efectuat în Elveţia şi Italia care arată că neutrinii pot depăşi viteza luminii.

Sfarsitul timpuluiSe va sfârşi timpul? Este o idee deranjantă, mai înspăimântătoare chiar decât sfârşitul Universului, deoarece în cazul majorităţii scenariilor obişnuite despre apocalipse cosmice, există totuşi posibilitatea liniştitoare că un nou univers se va forma din rămăşitele celui vechi.

Calatoria in timpEste, într-adevăr, simplu să considerăm posibilitatea de a călători în timp pură ficţiune. În fond, H. G. Wells a scris Maşina Timpului la sfârşitul anilor 1800, iar până în momentul de faţă nimeni nu a reuşit să construiască una care să funcţioneze.

Simulare implicand bosonul HiggsCea mai căutată particulă din lume continuă să se ascundă de cel mai puternic accelerator de particule. Un semn că nedetectabilul boson Higgs nu există? Nu atât de repede. Deocamdată acestea sunt nişte motive bune să admitem ca particula Higgs doar se ascunde.

MagnetTehnic vorbind, orice obiect care are un câmp magnetic poate fi considerat magnet. Câmpul magnetic este generat de mişcarea electronilor. Materia conţine atomi, iar atomii au electroni care se deplasează pe o anumită orbită şi au un anumit spin.

Descoperirea fosforuluiFosforul este o substanţă ce străluceşte în întuneric. A fost folosit la capetele beţelor de chibrituri încă din epoca victoriană şi e deseori menţionat în opere literare faimoase. În zilele noastre, poţi să îl obţii de unul singur... dacă ai câteva borcane de aruncat.

De la certitudine la incertitudineÎn acest al 44-lea episod al lucrării lui David F. Peat intitulată "De la certitudine la incertitudine" continuăm analiza începută anterior pe tema simţului văzului şi a funcţionării acestuia şi vorbim despre modul în care limbajul influenţează felul în care vedem lumea.

De la certitudine la incertitudineDin momentul în care deschidem ochii dis-de-dimineaţă, faptul că vedem este practic un proces automatizat, unul pe care de-abia ce îl conştientizăm. Lumea este pur şi simplu "acolo." Este prezentă pentru noi. O vedem, aparent fără vreun efort.

Constante naturăValorile multor constante fundamentale par stabilite exact pentru ca viaţa să poată exista. În 2000 Martin Rees a scris cartea "Doar şase numere", în care vorbeşte despre şase constante, care dacă ar fi avut valori doar un pic diferite, noi nu am fi existat.

De la certitudine la incertitudineCapitolul precedent s-a încheiat cu câteva reflecţii pe marginea limbajului şi a viziunii asupra lumii. Vom continua această călătorie, analizând diferite moduri de a ne reprezenta lumea în diverse domenii, de la artă şi ştiinţă până la felul în care vorbim.

AstrobiologieEste Pământul singurul loc din Univers unde există viaţă? Este o întrebare foarte fascinantă, de al cărei răspuns oamenii de ştiinţă sunt poate la doar câteva decenii distanţă. Ştiinţa care se ocupă cu studiul acestui domeniu se numeşte astrobiologie.

Formula descopeririiDescoperirea pentru care s-a acordat premiul Nobel pentru fizică în anul 2004 este de mare importanţă pentru înţelegerea teoriei uneia dintre forţele fundamentale ale Naturii - forţa tare, forţă care menţine împreună cele mai mici piese de materie, quarcurile.


 



Dacă găsești util site-ul, ne poți ajuta cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro