TimpFă câţiva paşi înainte, întoarce-te şi mergi înapoi. Nu e nici o problemă, nu? Acum aşteaptă câteva secunde, întoarce capul şi priveşte în trecut. Ai reuşit? Bineînţeles că nu. Aşa cum ştim prea bine, timpul, spre deosebire de spaţiu, are doar o singură direcţie.

Neutrini superluminiciŞtirea cea mai impresionantă din acest an din lumea fizicii este cea legată de neutrinii superluminici. Fizicianul Peter Ficher de la MIT răspunde la 3 întrebări legate de experimentul efectuat în Elveţia şi Italia care arată că neutrinii pot depăşi viteza luminii.

Sfarsitul timpuluiSe va sfârşi timpul? Este o idee deranjantă, mai înspăimântătoare chiar decât sfârşitul Universului, deoarece în cazul majorităţii scenariilor obişnuite despre apocalipse cosmice, există totuşi posibilitatea liniştitoare că un nou univers se va forma din rămăşitele celui vechi.

Calatoria in timpEste, într-adevăr, simplu să considerăm posibilitatea de a călători în timp pură ficţiune. În fond, H. G. Wells a scris Maşina Timpului la sfârşitul anilor 1800, iar până în momentul de faţă nimeni nu a reuşit să construiască una care să funcţioneze.

Simulare implicand bosonul HiggsCea mai căutată particulă din lume continuă să se ascundă de cel mai puternic accelerator de particule. Un semn că nedetectabilul boson Higgs nu există? Nu atât de repede. Deocamdată acestea sunt nişte motive bune să admitem ca particula Higgs doar se ascunde.

MagnetTehnic vorbind, orice obiect care are un câmp magnetic poate fi considerat magnet. Câmpul magnetic este generat de mişcarea electronilor. Materia conţine atomi, iar atomii au electroni care se deplasează pe o anumită orbită şi au un anumit spin.

Descoperirea fosforuluiFosforul este o substanţă ce străluceşte în întuneric. A fost folosit la capetele beţelor de chibrituri încă din epoca victoriană şi e deseori menţionat în opere literare faimoase. În zilele noastre, poţi să îl obţii de unul singur... dacă ai câteva borcane de aruncat.

De la certitudine la incertitudineÎn acest al 44-lea episod al lucrării lui David F. Peat intitulată "De la certitudine la incertitudine" continuăm analiza începută anterior pe tema simţului văzului şi a funcţionării acestuia şi vorbim despre modul în care limbajul influenţează felul în care vedem lumea.

De la certitudine la incertitudineDin momentul în care deschidem ochii dis-de-dimineaţă, faptul că vedem este practic un proces automatizat, unul pe care de-abia ce îl conştientizăm. Lumea este pur şi simplu "acolo." Este prezentă pentru noi. O vedem, aparent fără vreun efort.

Constante naturăValorile multor constante fundamentale par stabilite exact pentru ca viaţa să poată exista. În 2000 Martin Rees a scris cartea "Doar şase numere", în care vorbeşte despre şase constante, care dacă ar fi avut valori doar un pic diferite, noi nu am fi existat.

De la certitudine la incertitudineCapitolul precedent s-a încheiat cu câteva reflecţii pe marginea limbajului şi a viziunii asupra lumii. Vom continua această călătorie, analizând diferite moduri de a ne reprezenta lumea în diverse domenii, de la artă şi ştiinţă până la felul în care vorbim.

AstrobiologieEste Pământul singurul loc din Univers unde există viaţă? Este o întrebare foarte fascinantă, de al cărei răspuns oamenii de ştiinţă sunt poate la doar câteva decenii distanţă. Ştiinţa care se ocupă cu studiul acestui domeniu se numeşte astrobiologie.

Formula descopeririiDescoperirea pentru care s-a acordat premiul Nobel pentru fizică în anul 2004 este de mare importanţă pentru înţelegerea teoriei uneia dintre forţele fundamentale ale Naturii - forţa tare, forţă care menţine împreună cele mai mici piese de materie, quarcurile.

Prezentăm astăzi al şaptelea episod din cursul video MIT "Electricitate şi magnetism", predat la prestigioasa facultate americană de profesorul Walter Lewin. Această parte este intitulată "Capacitatea electrică". Cursul este subtitrat în limba engleză.

Aage BohrAage Bohr (1922-2009) a călcat pe urmele tatălui său, binecunoscutul Niels Bohr, fiind un teoretician al fizicii nucleare. Dacă Niels Bohr a dezvoltat primul model cuantic al atomului, Aage Bohr a contribuit la dezvoltarea primei teorii cuantice a nucleului.

Curs MITPrezentăm astăzi al şaselea episod din cursul video MIT "Electricitate şi magnetism", predat la prestigioasa facultate americană de profesorul Walter Lewin. Această parte este intitulată "Străpungerea dielectrică şi descărcări electrice". Cursul este subtitrat în lb. engleză.

Curs MITContinuăm astăzi cu al cincilea episod din cursul video MIT "Electricitate şi magnetism", predat la prestigioasa facultate americană de profesorul Walter Lewin. Această parte este intitulată "Gradientul potenţialului electric". Cursul are subtitrare în limba engleză.

Viteza luminiiÎn acest articol vom vorbi despre primele încercări de determinare a vitezei luminii. Primii care au încercat să determine viteza de propagare a razelor de lumină au fost filozofii antici. Ce-i drept, ei se întrebau doar dacă viteza lor e infinită sau finită.

Hutton JamesAstăzi pare evident că Pământul este vechi de miliarde de ani, dar acum nici trei secole omenirea încă credea mitul biblic cum că Pământul avea doar 7000 de ani, că iniţial era ocupat de un ocean primordial, care când s-a retras a dezvăluit relieful pe care îl vedem astăzi.

De la certitudine la incertitudineÎn Alice în ţara minunilor, Humpty Dumpty o admonestează  pe Alice atunci când aceasta întreabă care este înţelesul unui cuvânt. Pentru Humpty  un cuvânt înseamnă exact ceea ce el vrea să însemne, pentru că: cine este stăpânul, el ori limbajul?


 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro