OrganizaţiiOrganizaţiile pot semăna cu personalităţile umane. Acestea din urmă au propriile lor istorii de familie şi poveşti personale; zeci de ani mai târziu, ele pot încă consuma  din consecinţele traumelor din trecut. Îmi amintesc de o doamnă în vârstă...

OrganizaţiiEste de presupus că cel ce ştie multe lucruri va avea mai multe şanse de supravieţuire şi prosperitate în lumea de astăzi aflată într-o rapidă schimbare, decât expertul foarte specializat, care şi-a limitat cunoştinţele doar spre o singură competenţă.

OraşContinuăm publicarea cărţii "De la certitudine la incertitudine" cu un nou episod privind auto-organizarea sistemelor. În unele cazuri, când ordinea este slăbită, haosul ia conducerea, în altele, ordinea îşi implantează seminţele pe tărâmul haosului.

HiggsOamenii de ştiinţă ar putea fi nevoiţi să gândească dincolo de modelul standard pentru a explica masa bosonului care se potriveşte cu aşteptările privind bosonul Higgs şi care a fost observat la LHC (Large Hadron Collider) în vara acestui an.

Coperta cartiiAcest lucru nu înseamnă că trebuie să ne spălăm pe mâini de sistemele haotice. Dacă detaliile lor fine rămân pentru totdeauna dincolo de noi, am putea totuşi să detectăm în comportamentul lor modele care nu sunt complet aleatoare.

Coperta cartiiCapitolul anterior a susţinut că modul în care ne reprezentăm lumea are o influenţă profundă asupra a ceea ce vedem. Teoria haosului oferă un exemplu contemporan excelent al acestui fenomen. În continuare, câteva consideraţii despre haos şi hazard.

Efectul flutureTermenul de haos planetar a fost introdus prin metafora nisipului din ceasul newtonian. Există şi alte situaţii când un comportament regulat, ciclic, ascunde seminţele haosului. Luaţi ca exemplu de comportament regulat un lac plin cu stuf, populat cu crapi şi ştiuci.

TermodinamicaUitaţi de fizica cuantică şi relativitate. Indicii ale unei teorii finale, care să unifice teoriile existente acum în fizică, ar putea apărea dintr-un loc neaşteptat. Totul pleacă de la o teorie de secol XIX care a supravieţuit celor două mari revoluţii ştiinţifice ale secolului XX.

SupersimetrieMarea descoperire a acceleratorului de particule LHC a fost, desigur, bosonul Higgs. Dar cei de la LHC au şi alte preocupări. Ei caută indicii privind validitatea unei teorii cunoscută sub numele de supersimetrie. Dar ce o fi şi asta? Haideţi să aflăm!

Lacrimile vinuluiLacrimile vinului reprezintă cea mai frumoasă manifestare a efectului Marangoni, un fenomen fizic, descoperit pentru prima dată în anii 1800 şi pe care agenţiile spaţiale încă îl mai investighează. Din ce motiv? Să fie de dragul vinului ori e o altă explicaţie?

Christoph PausVă prezentăm astăzi un interviu cu fizicianul Christoph Paus de la Massachusetts Institute of Technology, MIT, care discută despre noua particulă descoperită şi care prezintă toate caracteristicile pentru a fi mult căutata particulă Dumnezeu, bosonul Higgs.

Realizarea că masa şi energia nu se conservă individual este primul exemplu al ideii cunoscute sub numele de principiu al corespondenţei. Când Einstein a emis teoria relativităţii, conservarea energiei era deja acceptată de către fizicieni de decenii.

Orbite LorenzOamenii de ştiinţă nu mai sunt îngroziţi de studiul sistemelor haotice pentru că ştiu că astfel de sisteme ascund multe secrete interesante. Haosul însuşi este una din formele unei game largi de comportamente, variind de la banala ordine până la sisteme incredibil de complexe.

În situaţii generice, spaţiul şi timpul sunt atât de profund cuplate în teoria generală a relativităţii, încât este dificil să le separi. În cazuri speciale însă, devine acceptabil să efectuezi o decuplare "3 + 1", descompunând metrica spaţiu-timpului cvadridimensional.

Multe dintre marile mistere ale naturii vin în triade. De ce spaţiul are trei dimensiuni (unele pe care nu le vedem, oricum)? De ce sunt trei dimensiuni fundamentale în fizică: masa m, lungimea l şi timpul t? De ce sunt trei constante în natură?

De la certitudine la incertitudineAm trecut deja în revistă o serie de moduri în care anul de mare însemnătate 1900 a reprezentat un veritabil hotar între certitudine şi incertitudine. Acest capitol vă face cunoştinţă cu încă una din aceste revoluţii - apariţia în centrul ştiinţei a teoriei haosului.

Am întâlnit două legi de conservare până acum: a masei şi a energiei. Dacă, în fapt, conservarea energiei este o consecinţă a simetriei, există o raţiune mai profundă pentru conservarea masei? De fapt, nici măcar nu sunt legi de conservare separate.

Acum suntem pregătiţi pentru primul exemplu propriu-zis al teoremei lui Noether. Conservarea energiei este o lege fizică, iar teorema lui Noether susţine că legile fizice provin din simetrii. Mai exact, că fiecare simetrie implică o lege de conservare.

Cu legea gravitaţiei a lui Newton putem afla câmpul gravitaţional al unui singur atom, iar forţa unui obiect alcătuit din multipli atomi este suma câmpurilor gravitaţionale ale acelor atomi. De ce are forţa gravitaţională de pe planeta noastră valoarea pe care o are?

Coperta cartiiÎntr-o lume în care certitudinea absolută a fost lăsată în urmă, arta însăşi a luat forma multor lucruri diferite. Pentru un timp pânza a fost privită drept un obiect de sine stătător. O pictură nu mai făcea referire la ceva situat în exteriorul său.


 



Donează prin PayPal ()


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro