Împarte un kilometru în două şi vei obţine două jumătăţi de kilometru. Mai departe, împărţind jumătatea de kilometru în două vom obţine sferturi de kilometru, iar operaţiunea poate merge până vom obţine bucăţi foarte mici. Dar până când putem înjumătăţi o distanţă? Vom atinge vreodată o limită, o unitate de măsură fundamentală, o distanţă care nu mai poate fi împărţită în două?
- Detalii
- Scris de: Sabine Hossenfelder
Hidrodinamica este o ramură a fizicii care studiază mişcarea lichidelor (fluidelor). Hidrostatica studiază lichidele în stare de repaus. Conform manualelor de fizică, starea de agregare lichidă se caracterizează prin existenţa unor forţe de atracţie între particulele constituente, cele de respingere fiind slabe, motiv pentru care, deşi lichidele au volum propriu, nu au formă proprie, ele luând forma vasului în care se află.
- Detalii
- Scris de: Agerpres
Sarcina este un termen tehnic utilizat pentru a indica faptul că există forţe electrice ce se exercită asupra unui obiect. Spunem acest lucru pentru a se face distincția de utilizarea comună, în care termenul este folosit fără discriminare pentru orice problemă de ordin electric. De exemplu, deşi în limbajul cotidian vorbim de „încărcarea” unei baterii, ne dăm totuşi seama că aceasta nu posedă sarcină electrică, tehnic vorbind; de pildă, ea nu exercită nicio forţă electrică asupra unei benzi pregătite în prealabil, aşa cum este descris la subpunctul anterior.
- Detalii
- Scris de: Benjamin Crowell
I-a murit tatăl pe când mama sa era însărcinată. Respins de mama sa de mic, acesta a fost trimis la o şcoală cu internat după ce eas-a recăsătorit. El însă nu s-a căsătorit niciodată, dar în timpul tinereţii a avut o relaţie apropiată cu un bărbat mult mai tânăr ca el, relaţie care a luat sfârşit după ce a suferit o cădere psihică. În urma succeselor ştiinţifice timpurii a trăit restul vieţii profesionale cu frustrarea că nu a putut dezlega secretele alchimiei.
- Detalii
- Scris de: Benjamin Crowell
Spectrul unei lumini stradale, fotografiate printr-un disc compact
Atunci când priveşti cerul înstelat, ce priveşti în fapt? Un pic de lumină tremurândă şi cu un pic de culoare? Imaginează-ţi că ai privi cerul cu nişte ochi special, un fel de prisme care separă culorile ce formează lumina ce ajunge la noi de la stele.
- Detalii
- Scris de: Amanda Bauer
Simulare a fuzionării unor găuri negre, fenomen însoţit de emiterea de unde gravitaţionale
Cercetătorii ce utilizează telescopul BICEP2 (Background Imaging of Cosmic Extragalactic Polarization) au anunţat anul trecut că au detectat undele gravitaţionale, care sunt undulaţii ale continuului spaţiu-timp. Iniţial anunţul a fost aclamat ca cea mai importantă descoperire a secolului, dar ulterior s-a dovedit că a fost vorba despre o alarmă falsă: semnalul recepţionat era praf galactic.
- Detalii
- Scris de: Siri Chongchitnan
Conform teoriei generale a relativității, creată de Albert Einstein, undele gravitaţionale reprezintă ondulaţii produse continuului spaţiu-timp de corpuri masive aflate în accelerare. Conform relativităţii generale, gravitaţia se manifestă prin curbarea structurii spaţiu-timpului de către corpurile masive.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
LHC este cel mai mare accelerator de particule, fiind situat într-un tunel sub CERN (acronim derivat din "Conseil Européen pour la Recherche Nucléaire"), în apropierea Genevei. Miercuri, pe 3 iunie 2015, LHC a fost repornit după 3 ani de reparaţii şi modernizări, fiind gata pentru "împinge" cunoaşterea noastră către noi limite. Iată cum s-au întâmplat lucrurile (împreună cu o serie de detalii tehnice privind funcţionarea efectivă a LCH)...
- Detalii
- Scris de: Gavin Hesketh
Medicina a descoperit de ceva vreme cum să utilizeze antimateria pentru a realiza imagini de înaltă rezoluţie ale organismului uman. Pe de altă parte, dată fiind uriaşa energie care poate fi eliberată ca urmare a reacţiei dintre materie şi antimaterie, antimateria ar putea constitui combustibilul viitorului, atunci când vorbim despre alimentarea rachetelor spaţiale. Vă invităm să citiţi în a doua parte a articolului dedicat antimateriei, alte cinci lucruri pe care, probabil, nu le ştiaţi despre aceasta.
- Detalii
- Scris de: Diana Kwon
Antimateria este utilizată intens în domeniul science-fiction. În cartea (şi filmul) "Îngeri şi demoni" profesorul Langdon încearcă să salveze Vaticanul de o bombă cu antimaterie. Nava Enterprise din filmul Star Trek utilizează propulsia pe baza anihilării materie-antimaterie pentru a călători mai repede decât viteza luminii. Dar antimateria este ceva din lumea reală, nu obiect al ficţiunii. Particulele de antimaterie sunt aproape identice cu cele de materie, cu excepţia faptului că au sarcină şi spin diferit. Atunci când materia întâlneşte antimateria cele două se anihilează, având ca rezultat energie.
- Detalii
- Scris de: Diana Kwon
Este dificil să ne imaginăm viaţa fără telefoane mobile, radio şi televiziune. Descoperirea undelor electromagnetice care fac posibilă parte din tehnologia modernă a avut la bază o teorie abstractă care a împlinit anul acesta 150 de ani. Cunoştinţele noastre privind existenţa acestor unde reprezintă un rezultat direct al teoriei electromagnetismului propusă de James Clerk Maxwell în ianuarie 1865.
- Detalii
- Scris de: Robyn Arianrhod
Găurile negre exercită cele mai puternice efecte gravitaţionale din întregul Univers. În consecinţă, pot ele oare să devieze lumina atât de mult încât aceasta să orbiteze o gaură neagră? Şi cum ar arăta aceasta dacă am putea supravieţui tentativei de a urmări lumina în această călătorie în jurul unei găuri negre?
- Detalii
- Scris de: Fraser Cain, Universe Today
Critica lui Albert Einstein asupra teoriei cuantice, cea care a fost considerată un timp îndelungat ca fiind un semn de senilitate, este justificată într-o nouă carte de către profesorul de filozofie Thomas Ryckman de la Stanford University şi de către omul de ştiinţă Arthur Fine de la Universitatea din Washington.
- Detalii
- Scris de: Marguerite Rigoglioso
În acest articol vom încerca să ne dăm seama de ce universul în care trăim nu este o lume bidimensională sau una cu două dimensiuni de timp. Sau, cel puţin, vom încerca să ne dăm seama de ce aceste lumi nu ar putea adăposti forme de viaţă complexe.
- Detalii
- Scris de: Dr. Dave Goldberg
Astăzi vom afla de ce electronii nu cad în nucleele atomice şi nu provoacă în acest mod distrugerea întregii materii din Univers. Astăzi voi răspunde la următoarea întrebare: „De ce electronii încărcaţi electric negativ nu se „lipesc" de protonii încărcaţi electric pozitiv din atom atunci când aceştia se află în starea lor de energie minimă?"
- Detalii
- Scris de: Dr. Dave Goldberg