Orbitalii atomici ai electronului în atomul de hidrogen, la energii diferite. Probabilitatea de a găsi electronul este dată de culoare (cu cât mai strălucitoare, cu atât mai mare probabilitatea). Credit: wikipedia.org
Să luăm atomul cel mai simplu, atomul de hidrogen, alcătuit dintr-un proton (sarcină pozitivă) şi dintr-un electron (sarcină negativă), ultimul aflându-se în mişcare în jurul nucleului atomic. Atracţia electrică dintre cele două particule (sarcinile de semne opuse, "+" şi "-", se atrag) face ca electronul să se mişte circular în jurul nucleului, asemănător modului în care Pământul se mişcă în jurul Soarelui. Dar această descriere a deplasării electronului are o problemă gravă...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Un electron are un câmp electric în jurul său (reprezentat în imaginea de mai sus prin cercul gălbui). Atunci când electronul este excitat (atomul primeşte energie externă), se creează şi un câmp magnetic. Cele două câmpuri, electric şi magnetic, formează câmpul electromagnetic, care are ca particulă purtătoare fotonul, particulă fără masă.
Imaginează-ţi o particulă elementară, precum fotonul ori electronul. Ce-ţi vine în minte? Dacă nu eşti fizician ori pasionat de fizică, atunci e posibil să-ţi imaginezi un fel de minge mică ori poate un punct. Această imagine nu e chiar corectă. Iată o metodă de a-ţi testa intuiţia: cum îţi imaginezi o particulă fără masă?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Să ne imaginăm că săpăm un tunel prin centrul Pământului, unind două părţi diametral opuse ale planetei. Lungimea acestui tunel, dacă ne imaginăm că unim cei doi poli, unde raza este un pic mai mică decât la ecuator, va fi de circa 12.700 km. Pentru a simplifica lucrurile, trebuie să ne imaginăm că eliminăm inclusiv aerul din tunel, pentru ca un corp care va călători în tunelul nostru (cum ar fi un tren gravitaţional al viitorului) să nu întâmpine frecarea cu aerul.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Cum ar trebui să definim câmpul magnetic? Atunci când două obiecte se atrag reciproc (prin intermediul forţei gravitaţionale), energia lor gravitaţională depinde doar de distanţa dintre ele; pare că are sens să utilizăm săgeţi prin care să spunem: "în această direcţie forţa gravitaţională devine din ce în ce mai slabă". Această idee se poate aplica şi în cazul câmpului electric.
Dar ce se întâmplă atunci când două particule se atrag magnetic? Interacţiunea dintre ele nu depinde doar de distanţă, ci şi de mişcarea lor.
- Detalii
- Scris de: Benjamin Crowell
Aparent problema este simplă, dar cu certitudine mulţi dintre noi avem probleme în a şti să explicăm care e diferenţa fundamentală dintre mişcare şi repaus. Iată un exemplu: să ne imaginăm că aţi fi în spaţiul interstelar într-un vehicul spaţial. V-aţi trezit după o somn odihnitor şi nu ştiţi dacă nava spaţială în care vă aflaţi se află în mişcare către punctul final al călătorie ori este oprită. Vă uitaţi pe geam şi vedeţi în faţa voastră un asteroid care stă nemişcat în faţa geamului. Este asteroidul în mişcare ori este în stare de repaus? Cum puteţi răspunde la această întrebare?
Pentru a complica lucrurile putem întreba: cum puteţi şti dacă nava în care vă aflaţi este în mişcare ori în stare de repaus? Puteţi face diferenţa între starea de repaus şi o deplasare rectilinie uniformă (adică în linie dreaptă şi fără modificări ale vitezei)? Este imposibil. În spaţiul interstelar nu există nimic în jur la care la care să vă raportaţi pentru a detecta starea: doar spaţiu gol, iar acest spaţiu nu reprezintă un sistem de referinţă la care să vă raportaţi. Dar şi dacă ar fi, să spunem, o planetă, pe lângă care treceţi, cum puteţi spune cine se mişcă, voi sau planeta?
Şi atunci? Care e diferenţa dintre mişcare şi repaus? Pentru a stabili starea de repaus sau de mişcare a unui corp - trebuie să precizăm un reper, un sistem de referinţă la care ne raportăm.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Magnetismul este o interacțiune între sarcini în mișcare. Dar cum poate fi astfel? Teoria relativității ne spune că mișcarea este o chestiune de opinie. Privește imaginile de mai jos (figura 1). Culoarea diferită a particulelor indică existența unor sarcini diferite. Observatorul din imaginea 1/2 vede două particule care se deplasează prin spațiu una lângă alta, așadar care vor interacționa din punct de vedere electric (pentru că sunt încărcate electric) și din punct de vedere magnetic (pentru că sunt sarcini în mișcare).
Un observator vede un câmp electric, pe când alt observator vede atât un câmp electric, cât și un câmp magnetic.
- Detalii
- Scris de: Benjamin Crowell
Iată câteva exemple de mărimi fizice: lungimea (unui corp), viteza (de deplasare a unui corp), greutatea (unui corp), volumul ori densitatea.
O mărime fizică este o proprietare măsurabilă a unui corp. Acest concept este foarte important în lumea reală. Iată un exemplu. Poţi măsura temperatura unui corp (cum ar fi atunci când eşti bolnav), dar nu poţi măsura „dezechilibrul energetic” (concept din pseudo-medicină cu care operează anumite domenii din medicina alternativă). Când ţi se va spune, de exemplu, că un mic magnet care se vinde la tarabă are proprietăţi tămăduitoare, poţi întreba: ce anume se măsoară pentru a observa aceste proprietăţi? Ceea nu este măsurabil nu poate fi evaluat!
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În cele două videoclipuri de mai jos vă puteţi familiariza cu Legea lui Ohm, explicată pe înţelesul tuturor.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ceasurile, de exemplu, pot rezista în apă, până la o anumită adâncime, după cum specifică producătorul. Dar de ce? Ce se întâmplă la adâncimi mari? Presiunea apei are capacitatea de a distruge ceasul. Iată ]n videoclipul de mai jos ce este presiunea hidrostatică şi cum acţionează în natură.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Principiul fundamental al hidrostaticii... Dacă pui apă într-un furtun curbat, apa se deplasează către în sus în a doua parte a furtunului, până la un anumit nivel. Cum e posibil aşa ceva? Ştim, este un lucru pe care-l poţi observa în viaţa de zi cu zi, dar care este explicaţia? Ce face ca apa să urce?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
"Lucrul mecanic" este unul dintre conceptele dificile pentru o minte neantrenată în ale fizicii. În cele două videoclipuri de mai jos o să vedeţi ce înseamnă "lucrul mecanic", explicat într-o manieră simplă şi uşor de înţeles, şi cum se calculează aceasta.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Sistemul de referinţă este un concept fundamental în fizică. Practic fizica nu este de imaginat fără acesta. De ce este aşa o să înţelegeţi după ce urmăriţi videoclipul de mai jos, unde "sistemul de referinţă" este explicat în câteva minute.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ce este inerţia? Este proprietatea corpurilor de a-şi păstra starea de repaus ori de mişcare. Iată o explicaţie pe înţelesul tuturor, cu câteva exemple din viaţa de zi cu zi.
» Pentru o explicație mai detaliată citiți articolul nostru de fond despre inerție.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În acest articol este explicată diferenţa dintre viteză şi viteza medie.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În univers nu există nicio diferenţă între starea de mişcare şi starea de repaus. Adică este imposibil să spui, la modul absolut, dacă un obiect se află în mişcare sau în repaus. Este nevoie de un punct de reper, de un sistem de referinţă. Doar raportat la ceva, mişcarea are sens. Dar în videoclipul de mai jos diferenţa dintre mişcare şi repaus este prezentată clar şi pe înţelesul tuturor.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.