Cu siguranţă unul dintre cele mai celebre experimente din istoria ştiinţei este cel despre care unele scrieri spun că ar fi fost realizat de către Galileo Galilei în oraşul său natal, Pisa, în vârful celebrului turn înclinat din urbea toscană. Cel răspunzător cu naşterea ştiinţei moderne, cel puţin în opinia lui Stephen Hawking, ar fi demonstrat atunci independenţa de masa proprie a vitezei cu care cad liber obiectele, asta în condiţiile unei frecări neglijabile cu aerul.


Experiment Galileo turnul din Pisa
Credit: wolfram.com

Consemnată de unul dintre elevii lui Galileo, Vincenzo Viviani, în biografia maestrului său, povestea nu se regăseşte însă în notiţele celui suspectat de erezie de Biserica Catolică pentru opiniile sale privitoare la heliocentrism şi rotirea Pământului în jurul Soarelui. Asta nu a afectat însă cu nimic de-a lungul timpului celebritatea experimentului pe care îl vom prezenta pe scurt în cele ce urmează.


Învățăturile lui Aristotel şi ideea lui Galilei

Învăţăturile antice provenind de la marele filozof grec Aristotel spuneau că întotdeauna corpurile mai grele cad mai repede spre sol decât cele mai uşoare, viteza fiind direct proporţională cu greutatea obiectului aflat în cădere liberă. Galileo l-a contrazis pe Aristotel, venind cu ideea căderii uniform accelerate care avea drept rezultat, în condiţiile unei frecări cu aerul neglijabile ori egale pentru două corpuri de mase diferite, aceeaşi durată a drumului până la sol pentru două obiecte lăsate să cadă liber de la aceeaşi înălţime.


Experimentul despre care istoricii spun că de fapt a fost doar unul imaginar tocmai acest lucru şi-ar fi propus să demonstreze: că viteza cu care un corp cade liber de pe Turnul din Pisa este independentă de masa respectivului obiect. Povestea spune că Galileo a lăsat să cadă două corpuri de mase diferite din vârful turnului, iar acestea ar fi aterizat pe sol în acelaşi timp.


Însemnătatea experimentului

Poate că Galileo nu a pus în scenă experimentul, dar lucrările de popularizare îl vor consemna pentru totdeauna ca pe un eveniment cheie al istoriei fizicii. Mai mult decât atât, exemplul lui Galilei,  fie el unul apocrif, demonstrează importanţa punerii continue sub semnul întrebării a autorităţii şi ideilor înaintaşilor. Iar faptul că opiniile unui filozof al antichităţii cântăreau încă atât de mult la finele secolului XVI spune la rându-i mult despre declinul ştiinţei în Evul Mediu.


Recrearea în 2009 a experimentului de către Steve Shore

Fizicianul Steve Shore de la Universitatea din Pisa a recreat anul trecut experimentul, folosind sticle de diferite dimensiuni pline cu apă. De ce în 2009? 2009 a fost Anul Internaţional al Astronomiei, în onoarea realizărilor vechi de 400 de ani ale lui Galilei, care în 1609 îndreptase în premieră un telescop către stele. Jurnalistul şi scriitorul de ştiinţă Dan Falk a participat la eveniment şi a realizat videoclipul de mai jos. În explicaţiile ce însoţesc filmul, autorul, probabil în mod intenţionat, evită să intre în detalii când vine vorba despre influenţa frecării cu aerul, lucru acceptabil de altfel de dragul argumentaţiei.

Iată povestea experimentului lui Galilei, dar şi pe cea a versiunii sale moderne!

 

 

Bibliografie:

http://physics-animations.com/Physics/English/top10.htm
http://www.symmetrymagazine.org/breaking/2009/10/17/
galileos-falling-bodies-experiment-re-created-at-pisa/
http://ro.wikipedia.org/wiki/Galileo_Galilei

Scris de: Iosif A.
Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.