Pentru o țară cu mai puțin de trei milioane de locuitori, Republica Moldova are o prezență culturală și științifică internațională remarcabilă. Mai jos găsiți o scurtă trecere în revistă a șapte personalități în viață a căror influență este susținută prin reprezentații, opere, cercetări și premii.
Tatiana Țîbuleac — anatomia necruțătoare a familiei
Născută în 1978, la Chișinău, Tatiana Țîbuleac a studiat jurnalismul la Universitatea de Stat din Moldova și a lucrat la PRO TV Chișinău, înainte de a se stabili la Paris
Romanele Vara în care mama a avut ochii verzi și Grădina de sticlă explorează trauma, abandonul, maternitatea și identitatea basarabeană într-un stil concentrat, uneori brutal. Grădina de sticlă a primit Premiul Uniunii Europene pentru Literatură în 2019, iar primul roman a apărut în engleză în 2026, extinzându-i considerabil publicul.
Emilian Galaicu-Păun — literatura ca organism viu
Poet, prozator, eseist, traducător și editor, Emilian Galaicu-Păun s-a născut în 1964, la Unchitești, raionul Florești. Este redactor-șef al Editurii Cartier, una dintre instituțiile esențiale pentru circulația cărții românești în Republica Moldova.
Volume precum Gesturi. Trilogia nimicului, Țesut viu. 10×10 și Arme grăitoare combină erudiția și experimentul lingvistic. Activitatea editorială îi amplifică influența: selectează autori, coordonează colecții și menține legătura dintre piețele culturale de la Chișinău și București.
A primit Premiul Național pentru Literatură al Republicii Moldova în 2015 și Premiul Național de Poezie „George Bacovia” în 2019.
Dumitru Crudu — vocea directă a tranziției postsovietice
Născut în 1967, la Flutura, raionul Ungheni, Dumitru Crudu este poet, dramaturg și prozator. A fost unul dintre inițiatorii fracturismului, mișcare care a cerut literaturii să revină la experiența imediată, biografică și socială.
În romane precum Măcel în Georgia, Un american la Chișinău și Salutări lui Troțki, Crudu surprinde precaritatea, migrația și absurdul tranziției postsovietice. Piesa Alegerea lui Alexandru Sutto a primit în 2003 premiul UNITER pentru cea mai bună piesă românească a anului. Textele sale au fost traduse și montate inclusiv în Africa și America Centrală
Ion Tighineanu — nanotehnologia construită la Chișinău
Fizicianul Ion Tighineanu s-a născut în 1955, în satul Sofia, raionul Drochia. Este președintele Academiei de Științe a Moldovei și fondatorul Centrului Național de Studiu și Testare a Materialelor.
Cercetările sale privesc semiconductorii, cristalele fotonice, nanoarhitecturile tridimensionale și „aeromaterialele” – structuri extrem de ușoare și poroase, cu posibile aplicații în senzori, optoelectronică și biomedicină. Are sute de articole și zeci de brevete, fiind ales membru al Academia Europaea și fellow al International Science Council.
Pavel Brăila — Moldova privită prin arta contemporană
Născut în 1971, la Chișinău, Pavel Brăila lucrează în film, fotografie, instalație și performance. Filmul său Shoes for Europe, despre schimbarea boghiurilor trenurilor la frontiera dintre sistemele feroviare sovietic și european, transforma un procedeu tehnic într-o metaforă geopolitică.
Brăila a participat la documenta 11 și documenta 14, performanță rară pentru un artist din regiune. În 2026 a reprezentat Republica Moldova la Bienala de Artă de la Veneția cu proiectul On the Thousand and Second Night, prima participare națională de acest tip.
Valentina Nafornița — o voce moldovenească pe marile scene lirice
Soprana Valentina Nafornița s-a născut în 1987, la Cuhnești, raionul Glodeni. A studiat la Chișinău și București, iar în 2011 a câștigat atât marele premiu BBC Cardiff Singer of the World, cât și premiul publicului.
A devenit apoi membră a ansamblului Operei de Stat din Viena și a interpretat roluri mozartiene și de bel canto la Paris, Salzburg, Berlin și Hamburg. În 2026 a revenit la Chișinău și București în rolul titular din Iolanta de Ceaikovski.
Igor Cobileanski — umorul amar al cinematografiei moldovenești
Născut în 1974, la Comrat, Igor Cobileanski este regizor și scenarist format la București. Filmele La limita de jos a cerului și Afacerea Est descriu o societate dominată de improvizație, lipsuri și aspirații disproporționate, fără a-și reduce personajele la caricaturi.
Primul lungmetraj a primit premiul criticii FIPRESCI la Cottbus, iar Afacerea Est a câștigat premiile pentru scenariu și interpretare masculină la Tallinn. Cobileanski a regizat și episoade din serialele Umbre și Hackerville, contribuind la integrarea talentului cinematografic moldovenesc în producția europeană.
