Am văzut următoarea afirmație alarmistă pe o rețea socială: „seva smochinului produce arsuri de gradul trei în combinație cu Soarele”. Adică dacă stoarceți un pic de sevă din codița unei smochine, o puneți pe piele și sunteți în Soare, ar fi șanse mari să ajungeți la spital.
Parea interesantă este că avertismentul este, în esență, corect. Seva smochinului este fototoxică: pe piele, urmată de expunere la Soare, poate provoca fitofotodermatită și uneori leziuni serioase, asemănătoare arsurilor. Afirmația că produce „arsuri de gradul III” este însă exagerată: literatura medicală documentează în special leziuni de gradul II, uneori foarte întinse și suficient de grave pentru internarea într-o unitate de arși (PubMed).
Smochinul pare un copac inofensiv, cum ar trebui să fie 😀, dar ruperea unei frunze, tăierea unei crengi sau culegerea fructelor poate pune pielea în contact cu seva albicioasă a plantei. Dacă zona respectivă este apoi expusă la soare, rezultatul poate fi: roșeață și usturime până la bășici sau chiar leziuni asemănătoare unor arsuri serioase. Fenomenul se numește fitofotodermatită.
Ce conține seva smochinului?
Smochinul (Ficus carica) conține în sevă și în frunze substanțe numite furocumarine, printre care psoralenul și bergaptenul. Ele nu produc neapărat probleme atunci când ajung pe piele. Pericolul apare când pielea contaminată este expusă ulterior la radiația ultravioletă, în special la UVA.
UV este termenul general pentru radiația ultravioletă emisă de Soare. Ea se împarte în mai multe categorii, dintre care pentru piele cele mai importante sunt UVA și UVB. Razele UVA au lungimi de undă mai mari și pătrund mai adânc în piele, contribuind la îmbătrânirea cutanată și, în cazul sevei de smochin, la declanșarea reacției fototoxice. Razele UVB au energie mai mare, dar pătrund mai puțin adânc și sunt principala cauză a arsurilor solare obișnuite. Ambele tipuri pot contribui, prin mecanisme diferite, la deteriorarea ADN-ului și la creșterea riscului de cancer de piele.
Furocumarinele absorb energia radiației UVA și intră în reacții care afectează celulele pielii. Printre altele, moleculele activate se pot lega de ADN și pot provoca deteriorarea membranelor celulare. Rezultatul este moartea unor celule și o reacție inflamatorie intensă.
Este important că aceasta nu este o alergie. În principiu, oricine poate suferi reacția dacă pe piele ajunge o cantitate suficientă de substanță fototoxică și urmează o expunere suficientă la UVA.
Arsura nu apare imediat
Omul poate toaleta un smochin în plin soare fără să simtă mare lucru în acel moment. După aproximativ 24–48 de ore pot apărea însă roșeață intensă, senzație de arsură, durere și umflarea pielii. În cazurile mai severe apar vezicule și bășici mari. Leziunile au adesea forme ciudate – dungi, pete sau urme de picături – corespunzătoare locurilor unde seva a ajuns pe piele.
După vindecare poate rămâne o hiperpigmentare brună care persistă săptămâni, luni și, uneori, chiar mai mult.
Poate provoca arsuri de gradul III?
Există numeroase cazuri medicale de fitofotodermatită provocată de smochin care seamănă clinic cu arsuri de gradul II, cu bășici și afectarea straturilor superficiale ale pielii. Patru copii expuși la frunze de smochin au fost, de exemplu, tratați într-un centru de arși pentru leziuni de gradul II (PubMed).
Au fost raportate și cazuri mult mai grave. O persoană care a tăiat un smochin în plin Soare a dezvoltat leziuni extinse și a fost trimis într-o unitate specializată pentru arsuri (PubMed).
În alte cazuri, persoane care și-au aplicat pe corp preparate din frunze de smochin pentru a se bronza au ajuns la spital cu arsuri pe 45–81% din suprafața corpului (PubMed).
Așadar, riscul este real și poate fi sever, dar „seva de smochin produce arsuri de gradul III” este o exagerare.
Notă: O arsură de gradul II afectează epidermul și o parte din derm, adică stratul mai profund al pielii. De obicei apar roșeață intensă, durere și bășici, iar pielea rămâne foarte sensibilă deoarece terminațiile nervoase nu sunt distruse complet. În multe cazuri, dacă leziunea nu este foarte profundă, pielea se poate reface fără intervenții majore. O arsură de gradul III, în schimb, distruge întreaga grosime a pielii și poate ajunge la țesuturile de dedesubt; zona poate deveni albicioasă, brună sau înnegrită și, paradoxal, poate fi mai puțin dureroasă în centru deoarece terminațiile nervoase au fost distruse. Aceste arsuri sunt mult mai grave, nu se vindecă normal doar prin regenerarea pielii și necesită adesea tratament specializat, inclusiv grefe cutanate.
Ce trebuie făcut dacă seva ajunge pe piele?
La contactul cu seva, măsura este de bun-simț: să fie îndepărtată cât mai repede. Zona trebuie spălată bine cu apă și săpun, iar apoi protejată de Soare. Hainele care acoperă pielea sunt mai sigure decât simpla aplicare a unei creme solare, deși o cremă cu protecție bună împotriva UVA poate ajuta.
Dacă apar bășici întinse, durere importantă, umflături severe sau leziuni pe suprafețe mari, este indicată evaluarea medicală.
De reținut că nu este nevoie de soare direct pentru ca seva de smochin să producă fitofotodermatită. Reacția este declanșată în principal de UVA, iar aceste radiații trec destul de bine prin nori și ajung și în umbră, prin împrăștiere și reflexie. Prin urmare, poți avea o reacție și într-o zi înnorată sau dacă lucrezi sub un copac, deși riscul este în general mai mic decât în soare puternic. Seara, pe măsură ce Soarele coboară, intensitatea UVA scade, deci și riscul scade mult, dar nu devine zero cât timp există încă lumină solară.
