Continuăm călătoria în universul fizicii particulelor trecând de la gravitaţie şi electromagnetism, forţele care explică majoritatea fenomenelor cotidiene, la lumea atomului. Fizicienii au trebuit să răspundă unor noi provocări în deceniul al patrulea al secolului trecut: pe de o parte trebuia înţeles ce anume ţine nucleul atomic unit, în ciuda faptului că protonii se resping prin intermediul forţei electromagnetice, iar pe de alta, care sunt mecanismele care guvernează dezintegrarea radioactivă de tip beta. Răspunsurile la aceste două întrebări au însemnat totodată şi introducerea a două noi forţe fundamentale: forţa nucleară tare şi forţa nucleară slabă. Urmăriţi în continuare povestea acestora în comentariul lui Brian Cox.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Nimic spectaculos în cele ce urmează. Pornind de la curiozitatea mea de a-mi aminti cum se scriu numerele mari folosindu-mă de cifrele romane, am găsit următorul tabel pe Internet, pe care-l pun aici pentru cei care au aceleaşi curiozităţi cu mine...
Citiţi şi: Numerele romane. Cum citim şi calculăm
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În episodul al optulea al seriei dedicate istoriei fizicii particulelor fundamentale, Brian Cox ne însoţeşte într-o călătorie fascinantă prin Londra. Avem ocazia să vedem două dintre monumentele închinate memoriei lui Michael Faraday, părintele electromagnetismului - staţia de transformare de lângă staţia londoneză de metrou „Elephant & Castle", dar şi statuia acestuia din faţa Institutului de Inginerie şi Tehnologie. Avem şi ocazia să îl cunoaştem, peste secole, pe James Clerk Maxwell, cel care a imaginat aparatul matematic prin intermediul căruia electricitatea şi magnetismul au devenit două faţete ale aceleiaşi realităţi, ba, mai mult, aparat matematic prin care s-a realizat o conexiune profundă între electromagnetism şi lumina însăşi.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Universul: reţetă şi ingrediente este un vast articol (publicat în 8 părţi) scris pentru ziarul Accent Montreal din Montreal, Canada de Adrian Buzatu. Articolul este publicat şi pe site-ul nostru şi pentru cea mai mare parte (pentru primele şase părţi) există şi fişiere audio disponibile, pe care le puteţi asculta aici.
Articolul este foarte bine scris, fără a se pierde în terminologie tehnică, fiind realmente un excelent material de popularizare a ştiinţei. Dacă nu rezistaţi să citiţi tot articolul dintr-o dată, luaţi-l în pastile, câte o parte pe zi...
Partea I
"Dacă Universul ar fi o prăjitură, cum l-aţi putea crea? Care este reţeta după care Universul a fost construit? Care sunt ingredientele de bază necesare? În această serie de articole vom trece în revistă cum au răspuns oamenii de ştiinţă la această întrebare de-a lungul timpului, ajungând până în ziua de astăzi, când la Geneva a fost lansat recent cel mai complex instrument ştiinţific construit vreodată, acceleratorul Large Hadron Collider, tocmai pentru a perfecţiona răspunsul nostru la întrebările: Care este reţeta şi care sunt ingredientele elementare ale Universului? ".
Citiţi tot articolul aici.
Universul vizibil
Partea a II-a
"Următoarea schimbare de paradigmă (adică a modului în care omenirea înţelege Universul) a avut loc exact acum 200 de ani, când chimistul britanic John Dalton a descoperit... atomii. Fiecărui element chimic îi corespundea câte un tip de atom, atomii se combinau după legi încă necunoscute pentru a crea diverse tipuri de molecule, iar moleculele generau diversitatea de substanţe din jurul nostru."
Citiţi tot articolul aici.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Cercetând un pic, după ce am scris despre maşina semi-transparentă pictată de Sara Watson, am dat şi de alte imagini uimitoare, arătând ce poate face un pictor cu har atunci când pictează corpul uman, cu scopul de a-l integra în mediu.
Iată-le mai jos. Observaţi cât de bine sunt escamotaţi oamenii?
Alte imagini (inclusiv Demi Moore în costumul Evei), în continuare...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
O studentă a făcut o veche maşină marca Skoda să "dispară", vopsind-o astfel încât, privind dintr-o anumită poziţie, să pară că este cvasi-transparentă. Sara Watson, care studiază pictura la Universitatea Central Lancashire (Uclan) a avut nevoie de 3 săptămâni pentru a face maşina să arate aşa cum o vedeţi mai jos.
Pentru a vă convinge că Photoshopul nu este implicat în această poveste, vă invităm să urmăriţi şi filmul de pe pagina BBC.
Sara Watson şi maşina sa "invizibilă"
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Iată o experienţă realmente impresionantă! Daţi clic pe imaginea de mai jos şi veţi fi duşi pe site-ul http://www.neave.com/strobe/, unde, după ce daţi clic pe textul "Click me to get trippy..." va trebui să priviţi în mijlocul ecranului pentru aproximativ 30 de secunde.
Efectul sigur este că ulterior, privind în jurul dumneavoastră, totul va deveni fluid, suprarealist, de parcă priviţi prin instrumente speciale.
Noi, în timp ce priveam, după cele treizeci de secunde standard, am observat şi cum se creează diverse forme 3D în faţa ecranului.
Să ne povestiţi experienţa voastră!
Clic pe imagine!
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Compania americană Berkeley Bionics a prezentat recent produsul său eLegs, care este în fapt un echipament electronic ce permite celor paralizaţi să se deplaseze.
ELegs cântăreşte circa 20 kg şi costă, deocamdată, 100.000 USD, ceea ce-l face utilizabil doar în clinici.
Funcţionarea se bazează pe poziţia corpului: presiune egală pe cele două picioare electronice înseamnă că acestea se vor îndrepta, presiune pe un picior înseamnă că celălalt picior se va deplasa. Bateria ce alimentează sistemul asigură 6 ore de operare.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Seria dedicată istoriei fizicii particulelor şi prezentată de Brian Cox continuă cu episodul al şaptelea, care prezintă pe scurt două dintre cele 4 forţe fundamentale despre care ni s-a vorbit în partea a şasea: gravitaţia şi electromagnetismul. Aflaţi că gravitaţia este cea mai slabă dintre forţele fundamentale şi cum foarte multe dintre aspectele vieţii cotidiene ar fi de neimaginat în absenţa electromagnetismului. Deşi, la o privire superficială, electricitatea şi magnetismul par fenomene foarte diferite (de pildă, ce ar putea avea în comun o descărcare electrică şi o pereche de magneţi care se resping?), acestea nu sunt decât 2 faţete ale aceluiaşi fenomen: electromagnetismul.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Iată un test interesant pentru dumneavoastră. Priviţi ilustraţia de mai jos. Vedeţi o faţă ascunsă printre boabele de cafea?
Dacă nu vedeţi, lăsaţi-ne un mesaj, vom reveni cu indicii.
Dacă vedeţi, cât timp v-a luat? 5 secunde? 3 minute?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Sunt convins că cei mai mulţi aţi văzut ori aţi auzit de faptul că echipa TopGear a ajuns în România şi a filmat un episod pe Transfăgărăşan. Se pare că expediţia britanicilor pe plaiurile mioritice nu a rămas fără ecouri, pentru că şoseaua românească e trecută acum de site-ul OpenTravel în topul drumurilor fabuloase ale lumii.
Iată mai jos un scurt film în care este spusă, în mai multe cuvinte, povestea.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Probabil că vă mai amintiţi din şcoală (iar dacă sunteţi în această etapă a vieţii şi nu aţi învăţat încă, veţi afla acum) despre ciurul lui Eratostene, cea mai veche modalitate cunoscută de determinare a tuturor numerelor prime mai mici decât un număr natural dat, fie acesta n. Algoritmul este unul de-a dreptul banal, ba poate chiar plicticos. Se scriu, pe hârtie, pe tablă, ori, de ce nu, prin intermediul unui program de calculator, în memoria acestuia, numerele naturale cuprinse între 2 (cel mai mic număr prim) şi numărul dat n. Apoi se elimină succesiv, în ordine crescătoare, multiplii fiecărui număr natural rămas în listă, plecând de la 2. Când ne oprim ? Când nu mai este nimic de eliminat, ori când programul de computer implementat ne anunţă că am eliminat toate numerele ne-prime din listă.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
O scurtă secvenţă video care explică pe înţelesul tuturor raţionamentul folosit de geograful, astronomul şi matematicianul grec al antichităţii, Eratostene din Cyrene, pentru determinarea circumferinţei planetei noastre.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Într-un studiu recent publicat în revista Evolution&Development, Heinz Köhlerde la Universitatea din Tübingen (Germania) a arătat că expunerea într-un mediu cu o anumită concentraţie de platină duce la mutaţii profunde ale melcilor cu cochilie, provocând transformarea unor melci abia născuţi din melci cu cochilie în melci fără cochilie.
"Acest fapt arată că pot fi induse modificări organice radicale, similare cu cele care apar în procesul evoluţiei fiinţelor vii, schimbările apărând brusc, evitând paşi intermediari. Acest experiment este o demonstraţie foarte clară a unei modificări semnificative a planului de funcţionare a unui organism. Dintr-o dată, dintr-un melc cu cochilie se obţine unul fără cochilie", afirmă psihologul Roger Croll de la Universitatea Dalhousie din Halifax, Noua Scoţie.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Unele microorganisme suferă modificări genetice atunci când sunt aşezate pe o suprafaţă solidă. Acestea, ca răspuns la noul mediu, proiectează mici "picioare" şi se deplasează pe acestea. Rezultatul acestui mecanism de adaptare este ceea ce biologii numesc biofilm. Biofilmul este mult mai dificil de eradicat decât microbii.
Biofilmul este rezultatul unei agregări complexe a microorganismelor care se dezvoltă pe o suprafaţă solidă. Biolfilmul este careacterizat de heterogenitate structurală, diversitate genetică, interacţiuni genetice complexe şi o reţea extracelulară a substanţelor polimerice (mai multe aici, eng).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În acest al 6-lea episod aflăm că forţele reprezintă instrumentele principale ale schimbării în Univers. Dincolo de situaţiile cu care suntem obişnuiţi, precum acţiunea forţei gravitaţionale ori a unor forţe motrice generate de motoarele maşinilor, Brian Cox ne spune că şi toate celelalte evenimente care au loc în Univers se nasc în urma acţiunii unor forţe. Detectorul CMS al LHC reprezintă una dintre maşinăriile cu ajutorul cărora oamenii de ştiinţă speră să lămurească aspectele încă neclare legate de forţele fundamentale.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.