„Tot interesul pentru boală și moarte este doar o altă expresie a interesului pentru viață” - Thomas Mann, Muntele Vrăjit

 

Pe 26 februarie am avut primul caz de infectare confirmat cu SARS-CoV-2 în România. De atunci au trecut 50 de zile. Am învățat mai multe despre virus, am învățat să trăim simțindu-i prezența de fiecare dată când întoarcem cheia în broasca ușii. Și ne gândim că a venit vremea să ne întoarcem la ce a fost odată, la vremea dinaintea apariției Marelui Virus printre noi. Ce ne va aduce viitorul? Când revenim la normal?


Sistemul nostru solar (indicat cu scris albastru) se află pe unul dintre brațele Căii Lactee.
Clic dreapta - view image
(pentru o rezoluţie superioară)

Sigur, un telescop ajută, dar și fără ajutorul unuia, cu ochiul liber, putem observa obiecte cosmice aflate la distanțe respectabile. „Respectabile” însemnând enorme. La urma urmelor, vedem ceea ce ajunge la ochii noștri, sub formă de fotoni, din segmentul vizibil al spectrului electromagnetic, oricât de mare ar fi distanța.

Una dintre probleme, care ne împiedică să vedem prea multe obiecte aflate la distanțe enorme, constă în aceea că sistemul nostru solar este situat pe unul dintre brațele galaxiei noastre, Calea Lactee, iar această situare în interiorul galaxiei, împreună cu faptul că galaxia noastră este enormă (circa 100.000 de ani-lumină diametru), cu un număr imposibil de numărat de stele, face ca lumina de la alte corpuri cerești, din afara galaxiei, să fie dificil de observat cu ochiul liber. Și totuși...

Am mai scris pe subiectul ăsta. Ce am spus anterior, foarte pe scurt, a fost așa: a) Terra se deplasează în jurul Soarelui cu 30 km/s; b) sistemul nostru solar se deplasează în jurul centrului galaxiei cu 220 km/s; 3) raportat la radiația cosmică de fond, Terra s-ar deplasa cu 390 km/s. Calea Lactee s-ar deplasa cu 1.000 km/s către o anomalie gravitațională aflată la 150 de milioane de ani-lumină, denumită „marele atractor”.

Citiți acest articol; sunt date mai multe și explicate cu detalii. E un articol care a ajuns la aproape 100 de mii de citiri. Dar iată o perspectivă diferită, pentru a înțelege complexitatea fizicii și a interpretării ei. Dacă Terra ar fi singurul obiect static din univers, cum ar arăta universul? Ar arăta diferit? Probabil că nu. Dar ce înseamnă „static”, în repaus?

În videoclipul de mai jos sunt prezentate cinci idei care, cel mai probabil, sunt înțelese în mod greșit de cei mai mulți dintre noi. Iată cele cinci idei (rămânând să vedeți explicațiile pe larg în videoclip), în varianta corectă:
1. Pe Stația Spațială Internațională (SSI) astronauții simt gravitație (puteți citi și acest articol al nostru, video inclus, despre cum funcționează SSI).

Sigur, răspunsul e simplu: pentru că nu avem. Dar întrebarea e, în fapt: nu ar trebui toți să purtăm măști? Care este sensul recomandărilor curente: purtați măști doar dacă aveți simptomele COVID-19 ori dacă sunteți răciți?

Probabil că cea mai bună recomandare ar fi: purtați tot timpul, când sunteți în public, măști. Iată de ce.

1. Una din căile principale de transmitere a noului coronavirus este prin picături de lichid eliminate prin tuse, strănut, vorbit.


Virusul SARS-CoV-2 (reprezentare artist)

Stăm în case, așteptând sfârșitul epidemiei de COVID-19. Dar cât de realistă este această așteptare? Chiar credeți că va veni o zi, într-o lună, două, în care guvernul va anunța: „gata, puteți ieși afară din case și să vă reluați viața de dinainte de pandemie”? Puțin probabil... Iată de ce.


Harta câmpului gravitaţional al Terrei (Potsdam Gravity Potato)

Care este diferența dintre masă și greutate? Ce măsoară un cântar obișnuit de baie? Greutatea ori masa? Ce ar măsura același cântar dacă te-ai așeza pe el pe o altă planetă? La aceste întrebări am răspuns în alte articole, cum ar fi acesta. Subiectul, pe scurt, este abordat și mai jos, în videoclipul pe care vă invităm să-l urmăriți.

Pe de altă parte, spunem că, pe Pământ, acționează asupra asupra noastră forța gravitațională. Există așa ceva?


Pe axa verticală sunt reprezentate numărul de îmbolnăviri, pe axa orizontală numărul de zile.

În graficul de mai sus puteți vedea o privire comparativă a evoluției epidemiei COVID-19 în România și în cele trei țări europene cele mai afectate: Italia, Spania și Germania.

Am început graficul în ziua în care țările au consemnat 3 cazuri de infecție cu virusul SARS-CoV-2 (care provoacă COVID-19); în cazul Germaniei nu a fost posibil, dat fiind că prima informare a menționat 16 cazuri (24.02.2020).

Un nou medicament reduce riscul de infarct cu 40%. Atacurile rechinilor împotriva oamenilor au crescut cu un factor de doi. Consumul unui litru de suc pe zi dublează probabilitatea de a avea cancer.

Acestea sunt toate exemple de risc relativ, un mod uzual de a prezenta riscul în presă. Evaluarea riscurilor reprezintă un complicat proces care implică gândire statistică și preferințe personale. O barieră în înțelegerea semnificației riscului o constituie neînțelegerea diferenței dintre riscul relativ și riscul absolut.

De-a lungul istoriei, pe măsură ce omul s-a răspândit de-a lungul și de-a latul planetei, bolile infecțioase au fost o constantă a vieții. Chiar și în epoca modernă, cu toate progresele
științei, focare de infecții apar în mod regulat.

Iată mai jos un infografic care trece în revistă istoria pandemiilor.


Câmp cuantic (reprezentare grafică). Vibrația câmpului, când atinge o anume energie, devine ceea ce numim „particulă”

Mecanica cuantică prezintă atât de multe idei completamente contraintuitive, încât una dintre mai luminate minți din fizica secolului al XX-lea, Richard Feynman, afirma: „Dacă ajungi să crezi că înțelegi mecanica cuantică, nu înțelegi mecanica cuantică”. Iar Einstein a murit convins că această teorie este incompletă, tocmai din cauza multiplelor fenomene greu, dacă nu imposibil de explicat.

În videoclipul de mai jos, care a fost filmat pe 20 ianuarie 2020 în cadrul conferințelor „The Royal Institution”, profesorul american Sean M. Carroll, unul dintre cei mai implicați fizicieni în popularizarea fizicii, trece în revistă, într-un stil viu și explicit, cele mai importante idei din mecanica cuantică, modul în care această teorie a evoluat și s-a consolidat.

Acest videoclip folosește date culese de sonda spațială Lunar Reconnaissance Orbiter pentru a recrea parte din panorama uimitoare pe care astronauții misiunii Apollo 13 au văzut-o, în călătoria lor periculoasă în jurul părții nevăzute a Lunii în 1970.

Aceste imagini, în rezoluția 4K, prezintă mai multe perspective ale suprafeței lunare, începând cu apusul și răsăritul soarelui și încheind cu momentul în care Apollo 13 restabilește contactul radio cu centrul de comandă a misiunii de pe Terra.

Magnetronul a fost folosit întâi în identificarea avioanelor pe timpul celui De-al Doilea Război Mondial. Este o invenție britanică. A fost utilizat pentru îmbunătățirea radarelor, care au un rol esențial în supravegherea spațiului aerian.

Magnetronul este prezent și în cuptorul cu microunde din bucătăriile noastre.

Iată mai jos principiul de funcționare a magnetronului:

 

Probabil sunt două situații de lămurit: a) de unii își amintesc visele și alții nu și b) de ce unii dintre noi își amintesc visele pentru o perioadă a vieții și apoi din ce în ce mai puțin ori chiar deloc.

Pe scurt, răspunsul este următorul:
- activitatea din creier pe timpul somnului REM are o legătură directă cu faptul că ne amintim sau nu visele. O activitate mai intensă înseamnă vise mai intense care tind să fie mai ușor de reamintit la trezire.
- nivelul unui hormon numit norepinefrină are, de asemenea, un rol important. Acest hormon este eliberat atunci când avem o experiență stimulantă emoțional și are rolul de a fixa amintirile.


Harta infecțiilor raportate cu noul coronavirus (16.02.2020)

Când, pe 1 februarie, scriam articolul nostru despre noul coronavirus, descoperit întâi în regiunea Wuhan, China, erau raportate 11.300 de cazuri de autorități. Astăzi numărul de cazuri de infectare cu virusul a ajuns la circa 70.000 în toată lumea.

China a ajuns cunoscută în ultimii ani prin progresele remarcabile în domeniul infrastructurii, construind clădiri, poduri, autostrăzi șamd în China și în afara acesteia - la viteze incredibile.

În acest articol vă invităm să urmăriți modul în care autoritățile chineze au reușit să construiască un spital în doar 10 zile, pentru a asigura spații pentru numărul tot mai mare de pacienți infectați cu noul coronavirus. Acest spital, care face obiectul articolului de față, a fost doar începutul.


Originea celor mai vorbite 100 de limbi. Limbile indo-europene au cea mai mare răspândire. În total 3 miliarde de oameni vorbesc o astfel de limbă.

Sunt mai multe abordări atunci când vorbim despre cele mai vorbite limbi. Vorbim despre un top al vorbitorilor limbilor de pe planetă, fie că e vorba de limba nativă, fie că e vorba despre o a doua limbă învățată. De asemenea, putem vorbi despre un top al limbilor vorbite ca primă limbă (vorbitori nativi). Vă prezentăm în acest articol un top al celor mai vorbite limbi de pe Pământ.

Înainte de a trece la topuri, iată câteva aspecte interesante despre limbile vorbite pe Terra:
1. 43% din populația globului este formată din oameni care sunt fluenți în cel puțin două limbi.
2. 66% din vorbitorii de limbă engleză au învățat această limbă ca a doua limbă (nu sunt nativi).
3. Limba swahili are 16 milioane de vorbitori nativi, dar 98 de milioane de vorbitori, marea majoritate învățând-o ca a doua limbă. Swahili este o limbă vorbită într-o zonă extinsă, din sudul Somaliei până în nordul Mozambicului și în toată Kenya. Swahili a început să fie vorbită în Zanzibar, o insulă în Tanzania. Swahili este limbă oficială în Tanzania, Kenya, Uganda și Congo.
4. Engleza se impune ca limbă universală, limba care face posibilă comunicarea între toate populațiile globului.

Economiștii folosesc funcții exponențiale pentru simularea creșterii economice. Populația umană este în prezent în creștere exponențială. Cu toate acestea, orice creștere exponențială care continuă la nesfârșit va ajunge până la urmă la o evoluție care va depăși viteza luminii, încălcând astfel unul dintre principiile fundamentale din fizică.

 


Navstar 2F (parte din GPS)

Bradford Parkinson este considerat părintele Sistemului de poziționare global (GPS). În videoclipul de mai jos vă invităm să-l urmăriți explicând, într-o oră, cum a fost inventat, cum a evoluat și care este viitorul acestui sistem indispensabil omenirii. O să vedeți și care sunt diferențele dintre GPS și sistemul similar rusesc, GLONASS.

Astăzi există în lume mai mult de un miliard de receptoare GPS. Acest sistem a revoluționat cu adevărat modul în care funcționează lumea în secolul XXI. Putem spune că GPS-ul este unul dintre „cadourile” cele mai importante ale Statelor Unite pentru umanitate. Practic, fiecare sistem de telefonie mobilă se bazează pe GPS pentru ținerea timpului. Aproape fiecare navă și aeronavă are mai multe receptoare GPS pentru a oferi informații despre poziționare. Alte aplicații ajută la monitorizarea mișcării Pământului, a transportului de mărfuri și persoane etc. Pierderea semnalului GPS poate avea consecințe catastrofale, dacă vorbim despre implicațiile asupra securității zborurilor.

Un nou tip de auroră numit „dunele” apare sub forma unor dungi verzi pe cerul nopții. Oamenii de știință consideră că aceste dungi marchează crestele undelor atmosferice, unde există o densitate relativ mare de oxigen molecular. Acest oxigen strălucește cu nuanțe de verde atunci când este bombardat cu electroni care provin din spațiul din apropierea Pământului.

Anul 2020 este an bisect. La 4 ani avem ani bisecți, ceea ce înseamnă că luna februarie va avea 29 de zile, în loc de 28, cum are în anii precedenți. Dar ce este nevoie de anii bisecți? Iată mai jos o explicație grafică sugestivă.

După circa 20 de ani de proiectare, șase ani de construcție și mai mult de un an de testare, Solar Orbiter al ASE (Agenția Spațială Europeană) este pregătit pentru lansare (9 februarie, Cape Canaveral, Florida), folosindu-se de o rachetă spațială Atlas 5. Realizat de Airbus în Marea Britanie, inginerii au avut sarcina dificilă în a proiecta o misiune care să obțină informații de detaliu despre Soare, inclusiv imagini de la (relativ) mică distanță.

Sonda spațială dispune de o serie de noi tehnologii cheie care au fost create special pentru această misiune către Soare. De exemplu, a fost proiectat și realizat un scut termic care va oferi protecție pentru echipamente la temperaturi de peste 500 de grade Celsius. Are 1.800 kg și o anvergură (distanța dintre extremitățile aripilor) de 18 m. Are de parcurs o distanță de 42 de milioane de kilometri (distanța Terra - Soare).

 
Celule sanguine văzute la un microscop electronic cu baleiaj. De la stânga la dreapta: o eritrocită, o trombocită și o leucocită. credit: wikipedia.org

În orice moment, miliarde de celule călătoresc prin vasele de sânge, uneori înconjurând corpul în doar un minut. Fiecare dintre aceste celule își are originile în oasele tale. Oasele par solide, dar în interior sunt destul de poroase. Vase de sânge mai mari și mai mici intră prin aceste găuri.

În interiorul majorității oaselor mari ale scheletului tău se află un miez gol umplut cu măduvă osoasă. Măduva conține grăsime și alte țesuturi, dar elementele sale esențiale sunt celulele stem care produc celule sanguine. Aceste celule stem se divid în mod constant. Ele se pot diferenția în globule roșii, globule albe și trombocite și trimit sute de miliarde de celule în circuitul sanguin în fiecare zi, prin intermediul micilor vase capilare din măduvă. Apoi ajung în vase de sânge mai mari și ies din os.


Cazuri de infecție cu noul coronavirus (20.02.2020)

Noul coronavirus descoperit întâi în regiunea Wuhan, China, care a făcut înconjurul planetei în ultimele zile, prin intermediul știrilor, a forțat Organizația Mondială a Sănătății să declare „urgență publică internațională”. Virusul are o rată de deces de circa 3%, pe baza cazurilor cunoscute. Din cele 11.300 de cazuri identificate și raportate de autorități, au murit 259 de persoane, toate din China. Sunt estimări ale unor cercetători occidentali conform cărora doar în China, în realitate, numărul celor infectați ar fi de circa 25 de mii. Este umanitatea în fața unui dezastru ori îngrijorarea din știri depășește cu mult realitatea din teren?


Evoluţia Universului

Nu este uluitor că putem spune, cu o certitudine rezonabilă, ce s-a întâmplat acum miliarde de ani în trecutul universului nostru? Cu atât mai uimitor este că avem o idee și despre cum a început universul, printr-un fenomen denumit Big Bang. Deși subiectul este de mult în cultura populară, o serie de concepții greșite există, unele pentru că nu au ținut pasul cu evoluția teoriei, altele care au pornit greșit și au rămas ca atare.


Istoria universului. credit: NASA / CXC / M. Weiss

Altfel spus, întrebarea este: chiar se conservă energia în universul nostru, unul dominat de energie întunecată? Pentru că unul dintre lucrurile pe care le învățăm în școală este că energia se transformă, dar nu se pierde, deci se conservă.

În acest articol vă prezentăm o selecţie de videoclipuri publicate pe YouTube în care domeniul tehnologiei informaţiei şi a comunicaţiilor este explicat, pas cu pas, cu ajutorul unei grafici de calitate. Informaţiile furnizate sunt utile atât iubitorilor de tehnologic, cât şi celor care profesează în domeniu.

Iată ce conţine seria de videoclipuri:
· 1. Cum funcţionează telefonul mobil?
· 2. Cum funcţionează Internetul?
· 3. Cum funcţionează cablurile de fibră optică?
· 4. Cum funcţionează o antenă?
· 5. Cum funcţionează radiaţia electromagnetică?
· 6. Cum funcţionează spectrul de frecvenţe
· 7. Cum funcţionează modularea de frecvenţă
· 8. Cum funcţionează rutarea datelor
· 9. Cum funcţionează criptarea şi decriptarea datelor
· 10. Cum funcţionează sateliţii?
· 11. Cum funcţionează sateliţii de televiziune
· 12. Cum funcţionează GPS-ul?


 


Ne poți ajuta cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro