Galaxia descoperită de telescopul Hubble este cel mai îndepărtat obiect cosmic descoperit vreodată, fiind situată la 13,1 miliarde de ani-lumină. Universul însuşi are vechimea de 13,7 miliarde de ani, ceea ce înseamnă că lumina provenind de la această galaxie şi-a început călătoria la doar 600 de milioane de ani după naşterea Universului, după Big Bang.
Lumina ce ajunge la noi de la această galaxie este de o intensitate foarte redusă. Strălucirea acesteia este de 4 miliarde de ori mai mică decât a unei stele pe care o putem discerne pe cerul nopţii cu ochiul liber.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Pe cei interesaţi de domeniul chimiei, vă invităm să descoperiţi Biblioteca Chimiei, una dintre cele mai mari biblioteci de profil din Europa şi unică în România prin volumul şi calitatea fondului documentar. Adresa instituţiei este Calea Plevnei 139B, sector 6, Bucureşti.
Ce găsiţi aici? 46.000 de volume, enciclopedii, dicţionare tehnice bilingve, 950 de titluri de reviste de specialitate în colecţii complete de 50-60 de ani printre care se află şi cele mai importante reviste de recenzare de specialitate, "Chemical Abstracts" şi "Referational Jurnal - Himia".
Biblioteca Chimiei
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Dacă v-aţi întrebat vreodată cum era popularizată ştiinţa cu câteva zeci de ani în urmă, iată un posibil răspuns în cele ce urmează. Vă prezentăm în continuare o serie de clipuri video de dată nu tocmai recentă, dar sugestive, credem noi, şi care fac o trecere în revistă a evoluţiei concepţiei oamenilor de ştiinţă despre structura atomului. Veţi afla (dacă stăpâniţi la un nivel acceptabil limba engleză) despre modelele atomice timpurii, despre structurile propuse de J.J. Thomson, Ernest Rutherford şi Niels Bohr ori de cel impus de descoperirile din domeniul mecanicii cuantice:
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Yann Arthus-Bertrand este un fotograf, reporter, jurnalist şi militant pentru protecţia mediului francez renumit pe plan internaţional îndeosebi pentru fotografiile sale. Unul dintre albumele sale celebre, intitulat "Pământul văzut din cer", un portret aerian al planetei, a apărut la Editura Univers cu câţiva ani în urmă şi poate fi caracterizat drept un album de artă dar reprezintă, în acelaşi timp, şi o lucrare manifest pentru protecţia mediului înconjurător. Francezul este autorul a numeroase alte cărţi şi albume cu fotografii, în general peisaje surprinse din elicoptere şi chiar din baloane. Lucrările sale au fost deseori prezentate la postul de televiziune şi în revista National Geographic.
Yann Arthus-Bertrand
Credit: wikimedia.org
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Stacey Kramer oferă o mişcătoare parabolă personală de 3 minute care arată cum o experienţă unică se poate dovedi a fi un cadou nepreţuit. Vorbeşte despre un cadou neaşteptat pe care l-a primit cu ceva vreme în urmă, un cadou care i-a schimbat viaţa, un cadou care a făcut-o să-şi reevalueze existenţa şi să aibă experienţe pe care nu le bănuia posibile.
Despre ce este vorba? Aflaţi în numai trei minute, urmărind materialul video de mai jos...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În urmă cu trei săptămâni am publicat aici, pe blogul Scientia, o prezentare susţinută de Benoît B. Mandelbrot în cadrul conferinţelor TED. Astăzi aflăm că matematicianul cu cetăţenie franceză şi americană, cunoscut în special pentru dezvoltarea geometriei fractale (şi cel care a inventat termenul de fractal), pe care a aplicat-o fizicii, biologiei şi economiei, a murit, pe 14 octombrie a.c., la vârsta de 85 de ani.
Benoît B. Mandelbrot
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Poate că titlul nu spune mare lucru multora dintre voi. Nici mie nu mi-ar fi spus nimic până astăzi. E genul de "chestie" pe care când o vezi te întrebi dacă "treaba asta" poartă vreun nume...Dar cu siguranţă atunci când veţi executa clic pe filmul de mai jos veţi realiza imediat despre ce este vorba. Căci mă refer la o invenţie aparent foarte complexă, o mega-inginerie, dacă mi-e permis termenul, care însă realizează o sarcină relativ simplă într-un mod extrem de complicat. Poartă numele inventatorului şi desenatorului american Rube Goldberg, iar în timp, cel puţin în America, expresia a devenit sinonimă cu sistemele complicate şi extrem de confuze (ceva potrivit, poate, şi în cazul unora dintre legile concepute de aleşii noştri). Iată filmul promis:
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Aţi fi surprinşi să constataţi ce mulţi entuziaşti pasionaţi de ştiinţă şi extrem de talentaţi în mânuirea aplicaţiilor software de prelucrare video ascunde celebrul Youtube. Recent am nimerit peste canalul unui oarecare (ori poate nu tocmai un oarecare) UppruniTegundanna, care ne prezintă povestea fără de sfârşit a Universului, aşa cum ne-o dezvăluie ştiinţa. Videoclipurile realizate de acesta, de o calitate excepţională în opinia noastră, folosesc imagini şi secvenţe video dintr-o multitudine de surse şi sunt grupate sub forma acestei liste. Vă invităm să le urmăriţi. Cu siguranţă va fi o încântare, având, în acelaşi timp, şi posibilitatea de a afla o mulţime de informaţii ştiinţifice de care poate nu aveaţi habar. În continuare, episodul 5 al seriei, intitulat "The scale of things":
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Am ajuns din întâmplare aseară la o ştire postată în 16 noiembrie 2008 pe blogul Enciclopediei Britannica. Este vorba despre un clip promoţional care anunţa la acea vreme iminenta apariţie a unei serii de mini-documentare intitulată "Bine aţi venit în Univers". În urma unei scurte documentări ulterioare am constatat că primele 3 episoade ale serialului, intitulat în original "Welcome to the Universe", sunt disponibile pe canalul Youtube al utilizatorului Andromeda's Wake.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Într-un articol publicat de Evenimentul Zilei se realizează o incursiune interesantă în Transilvania din perioada Cretacicului.
"În Cretacicul târziu, în perioada numită Maastrichtian (72-65 de milioane de ani în urmă), relieful Pământului arăta mult altfel. Europa de astăzi nu era nimic altceva decât un arhipelag compus din zeci de insule mai mici sau mai mari. America de Nord era şi ea fragmentată, iar Africa se despărţise de America de Sud, dar nu avea forma actuală: bucata de nord-vest, cea pe care se află acum Marocul, era o insulă.
Pe această hartă a trecutului îndepărtat, insula "româno-maghiară" era cât un vârf de unghie, greu de observat. Oasele fosilizate şi dinţii descoperiţi în patru regiuni transilvănene (Haţeg, zona Sebeş - Alba-Iulia, zona Jibou - Someş Odorhei şi Rusca Montană) au permis cercetătorilor să-şi facă o idee despre cum arăta acest spaţiu în urmă cu 70 de milioane de ani, înainte de momentul extincţiei dinozaurilor."
Am ajuns la finalul seriei de 15 clipuri dedicate istoriei fizicii particulelor. Ce ne rezervă oare experimentele de la LHC? Vor descoperi fizicienii bosonul Higgs? Iar dacă nu, se vor schimba fundamental teoriile pe care le avem în prezent, precum Modelul Standard? Vom descoperi extra-dimensiuni ? Vom descoperi cum era Universul în primele sale momente de viaţă ? Ştiinţa înseamnă o continuă explorare, iar acceleratorul de particule de la CERN va reprezenta un pas major pe acest drum fără de sfârşit.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
După ce am postat pe blog această iluzie optică, cunoscută sub numele de "camera lui Ames", un cititor ne-a îndrumat către o secvenţă dintr-un film documentar realizat în 1998 care abordează problematica efectelor speciale. Documentarul se numeşte "The computer that ate Hollywood" şi a fost difuzat de BBC, în cadrul celebrei serii de filme de profil Horizon. În fragmentul următor Dr. Vilayanur S. Ramachandran vorbeşte despre mecanismele interne de funcţionare ale creierului uman care duc la percepţii vizuale false:
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Am ajuns la episodul 14 al seriei care face o splendidă trecere în revistă a momentelor celor mai importante din istoria fizicii particulelor. Brian Cox coboară la 100 de metri sub nivelul solului la CERN, lângă Geneva, pentru a ne prezenta câteva detalii despre cel mai mare accelerator de particule construit până în prezent de către om (LHC - Large Hadron Collider), unde oamenii de ştiinţă speră să elucideze câteva dintre misterele încă nerezolvate ale fizicii particulelor, dar şi să confirme aspecte deocamdată doar teoretice cum ar fi existenţa bosonului Higgs.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
C++ este probabil cel mai popular limbaj de programare. La 14 octombrie 1985 acesta a fost lansat în mod oficial, zi în care a apărut şi prima carte despre folosirea acestuia, denumită simplu "Limbajul de programare C++". Cel care a conceput şi implementat C++ este Bjarne Stroustrup, a cărui fotografie o puteţi vedea mai jos.
Bjarne Stroustrup, creatorul limbajului de programare C++
C++ este folosit pentru crearea a nenumărate aplicaţii pe care le folosim zilnic, cum este browserul cu ajutorul căruia navigăm pe Internet ori softul unor telefoane mobile. NASA a folosit C++ pentru a realiza softul pentru unele dintre sondele sale spaţiale. Motorul de căutare Google este scris cu ajutorul limbajului de programare C++. Stroustrup a creat C++ pentru că C, limbajul de programare pe baza căruia a fost creat C++, nu mai putea răspunde nevoilor inginerilor de la laboratoarele AT&T Bell Labs.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Priviţi videoclipul de mai jos. Dacă aveţi vreo explicaţie pentru acestă iluzie optică, vă aşteptăm să o exprimaţi mai jos prin comentarii.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.