Ştiinţa a adus cu sine şi o metodă de a cunoaşte lumea - metoda ştiinţifică - care în timp a devenit modul credibil de a valida presupunerile pe care le facem despre natură. Tindem să considerăm ştiinţa drept instrumentul suprem prin care omul modern află şi descrie totul despre universul în care vieţuieşte. Orice domeniu a devenit încet-încet subiect de dezbatere pentru oamenii de ştiinţă, cu excepţia ştiinţei însăşi.
Asta până nu demult, deoarece în ultimii ani o armată de istorici, sociologi, filozofi şi uneori chiar oameni de ştiinţă au început să analizeze cum funcţionează ştiinţa şi metodele prin care am descifrat lumea în care trăim. Întrebarea este deci: ce se întâmplă atunci când aplicăm metoda ştiinţifică ştiinţei însăşi?
În cadrul unui program al CBC (Canadian Broadcasting Corporation) intitulat "Ideas", David Cayley abordează acest subiect în cadrul unei serii de 24 de interviuri, fiecare durând câte o oră, împreună cu o serie de gânditori care s-au aplecat asupra problematicii naturii ştiinţei şi a demersului ştiinţific. Puteţi asculta cele 24 de emisiuni, difuzate sub titlul "How to think about science", pe pagina web dedicată programului, în limba engleză.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Luna trecută liderul spiritual al Tibetului, Dalai Lama, a petrecut câteva zile la Universitatea Stanford, timp în care a fost şi principala atracţie a unei conferinţe pe tema compasiunii. Un public foarte numeros, de peste 7000 de spectatori, au putut să îl vadă şi să îl asculte pe cel de-al 14-lea Dalai Lama împărtăşind opiniile sale despre poziţia centrală pe care omul ar trebui să aşeze sentimentul compasiunii, despre nevoia de prietenie şi altruism, toate acestea prezentate din mai multe perspective: a educaţiei, psihologiei sociale ori a neuroştiinţelor. Iată mai jos înregistrarea conferinţei, subtitrată în limba engleză:
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Iată în continuare 3 animaţii care explică anatomia şi funcţionarea inimii omului: vizualizarea valvelor - pulmonară, aortică, mitrală, tricuspidă - sau a camerelor - cele două atrii şi cele două ventricule. De asemenea, puteţi vedea care este fluxul sanguin la nivelul cordului.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
De la lansarea rachetelor la funcţionarea bursei, cele mai multe dintre activităţile umanităţii sunt susţinute de matematică. Pe de altă parte se poate observa că în ultimii ani interesul copiilor în acest domeniu, al matematicii, este din ce în ce mai scăzut. Matematica este abstractă, dificilă şi pare că cea mai mare parte a acesteia este ruptă de lumea reală; copiii umplu paginile caietelor cu calcule din care care nu înţeleg nimic, chiar dacă ajung să stăpânească la un moment o parte a aparatului matematic.
Conrad Wolfram (realizatorul softului Mathematica şi a motorului wolframalpha.com) spune că parte din matematica ce se predă la şcoală - şi care este făcută de mână - nu este doar plictisitoare, ci şi nerelevantă, fără aplicaţii în lumea reală.
În videoclipul de mai jos, Wolfram îşi propune şi argumentează ideea sa: matematica ar trebui predată copiilor prin intermediul computerelor, în cursul învăţării unui limbaj de programare; cu alte cuvinte, matematica va fi un instrument pentru a învăţa altceva, iar nu un scop în sine. Nu învăţăm matematică pentru a şti matematică, ci pentru a o folosi în diverse alte domenii.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Cu siguranţă vi s-a întâmplat ca citind o carte, lecturând un articol de blog ori presă tipărită sau vizionând vreun film englezesc să vă loviţi de expresii precum "let bygones be bygones", "rule of thumb" şi "bark up the wrong tree". Expresiile idiomatice aparţinând unei limbi străine nu sunt întotdeauna prezente în dicţionare, fie acestea online ori sub formă de aplicaţii software având în spate baze de date de mii de termeni. O soluţie pentru momentele când întâlniţi o asemenea expresie pe care nu o cunoaşteţi o poate reprezenta site-ul "Online idiom dictionary", o bază de date de peste 5000 de expresii idiomatice, o referinţă serioasă pentru orice pasionat de limba engleză. Pentru multe dintre expresii dicţionarul oferă şi idiomuri apropiate ca înţeles, dar şi exemple de utilizare în vorbirea cotidiană. Clic pe imaginea de mai jos pentru a accesa pagina corespunzătoare expresiei în cauză.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Filozoful Denis Dutton expune o provocatoare teorie a frumuseţii într-una dintre conferinţele TED - şi anume că arta, muzica şi lucrurile frumoase sunt frumoase pentru că frumuseţea este o parte din natura umană ce are origini evolutive. Detalii în videoclip. Subtitrarea existentă este în limba engleză.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Cookie-urile au transformat experienţele online ale internauţilor în mod fundamental. Sunt o mulţime de lucruri pe care am ajuns să le considerăm normale atunci când navigăm pe internet, tocmai datorită mecanismelor implementate cu ajutorul acestor fişiere de mici dimensiuni trimise browser-elor de către serverele web.
Imaginaţi-vă cum ar fi dacă site-urile nu ar avea posibilitatea să "îşi amintească" detalii precum numele noastre de utilizator, limba de afişare preferată de internaut, rezoluţia preferată de vizualizare a videoclipurilor ori produsele pe care le-am adăugat în coşul de cumpărături. În filmul de mai jos Explania face o trecere în revistă a facilităţilor aduse de folosirea cookie-urilor, pe de o parte fiind experienţa de navigare mai comodă, utilă utilizatorului obişnuit, iar pe de alta, înţelegerea personalităţii internauţilor şi adaptarea în consecinţă a reclamelor afişate, foarte utile vânzătorilor.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
JST este acronimul pentru "Japanese Science and Technology Agency", o organizaţie din Ţara Soarelui Răsare care are ca scop declarat promovarea ştiinţei şi tehnologiei şi definirea unui nou set de valori pentru societatea japoneză a viitorului.
Aparent nimic comun cu un site de popularizare a ştiinţei din România, dar totuşi nu este aşa, asta pentru că site-ul web al instituţiei conţine şi o secţiune în limba engleză, un soi de centru ştiinţific virtual care reprezintă una dintre cele mai interesante resurse educaţionale online descoperite în ultimul timp. Pentru cunoscătorii de limbă engleză, desigur...
Pentru pagina web a centrului, daţi clic pe imaginea de mai jos.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
S-a vorbit foarte mult astăzi despre descoperirea de către NASA a celei mai tinere găuri negre observate până în prezent de astronomi (Atenţie! - vârsta observată de astronomi, iar nu cea reală, este una fragedă, în jur de 30 de ani. În fapt, cum lucrurile s-au petrecut la aproximativ 50 de milioane de ani-lumină de Terra, vorbim de evenimente care au avut loc acum în jur de 50 de milioane de ani). Totul a fost posibil datorită unui telescop proiectat de către specialiştii de la NASA pentru a detecta emisiile de raze X din regiuni foarte fierbinţi ale Universului, cum ar fi supernovele, clusterele de galaxii şi materia din jurul găurilor negre, aparat cunoscut sub numele de Observatorul de raze X Chandra (Chandra X-Ray Observatory). Iată în continuare 3 filme de câteva minute care prezintă pe înţelesul tuturor capabilităţile acestui telescop plasat pe orbită la 23 iulie 1999. Clipurile sunt subtitrate în limba engleză.
Cum face Chandra ceea ce face?
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Explania ne învaţă în acest film cum să stabilim parole sigure în Internet, dar şi în reţelele de calculatoare pe care le accesăm. Dacă la serviciu, de cele mai multe ori, este impusă o politică solidă de securitate de către administratorii reţelei respective, paginile web sunt mult mai permisive. Iată câteva recomandări: nu folosiţi când vă stabiliţi o parolă date precum adresa de e-mail, numele de utilizator ales anterior, ori informaţii de natură personală cum ar fi data naşterii, numele celor apropiaţi, numărul de la maşină etc. Nici termenii din dicţionar nu sunt deloc siguri ca parole, deoarece există o mulţime de softuri care pot parcurge dicţionare întregi, liste de mii de cuvinte, şi încerca succesiv intrările din acestea.
Cum facem totuşi să stabilim o parolă complexă şi, în acelaşi timp, simplu de ţinut minte? Aflaţi câteva trucuri urmărind animaţia de mai jos (clipul este în limba engleză).
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
În cadrul unei conferinţe TED din anul 2005, Jimmy Wales, fondatorul Wikimedia, o fundaţie non-profit, ne vorbeşte despre începuturile şi modul de funcţionare al enciclopediei deţinute de fundaţia sa, celebra Wikipedia, enciclopedia online care se auto-organizează, auto-corectează şi care nu este niciodată completă. La acea vreme enciclopedia nu devenise încă furnizorul numărul 1 de informaţii online, cum credem că este în prezent, de-abia pătrunzând în top 50 al celor mai importante site-uri internet.
Jimmy Wales prezintă începuturile acestui proiect extraordinar, pe când singurul angajat era dezvoltatorul aplicaţiei software de tip wiki, iar serverele şi informaţia în sine erau administrate de voluntari (dacă ştiţi cum stau lucrurile în prezent, puteţi scrie un comentariu despre asta la finalul articolului). Puteţi afla despre costurile de la acea vreme ale întreţinerii enciclopediei (majoritatea adresau traficul internet enorm pe care îl genera de pe atunci site-ul), despre faptul că Wikipedia este susţinută de donaţii, cât de mare este (peste 600000 de articole la data prezentării, dar peste 3450000 în prezent, asta numai în limba engleză), despre gestionarea controlului calităţii articolelor, despre faptul că majoritatea modificărilor "de substanţă" aparţin (ori aparţineau, pe atunci) unei comunităţi de doar 600-1000 de oameni aflaţi continuu în contact, dar şi o mulţime de alte detalii fascinante.
Traducerea în limba română a conferinţei TED de mai jos este realizată de Irina Caragea.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Am dat întâmplător peste o animaţie computerizată care explică pe înţelesul tuturor concepte fundamentale privind cancerul, cum ar fi mecanismele de diviziune celulară necontrolată care duc la apariţia tumorilor şi metastaza.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Dacă în urmă cu aproximativ 2 luni Google lansa facilitatea de afişare instant a rezultatelor căutării, care genera rezultate noi, în timp real, cu fiecare literă adăugată în caseta de căutare, în urmă cu doar câteva zile a venit rândul unei noi opţiuni - Google Instant Previews, care oferă previzualizări ale fiecărei pagini de web din lista de rezultate fără a fi nevoie de accesarea paginilor respective. Este suficient un singur clic pe lupa care apare în dreapta fiecărui răspuns pentru a activa noua opţiune !
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Iată mai jos o hartă interactivă a Europei care înfăţişează evoluţia în timp a Uniunii Europene. Puteţi afla denumirile succesive pe care le-a avut actuala Uniune Europeană. Puteţi afla anii în care diferitele state membre au aderat la Uniune. Puteţi trage de săgeţi pentru a vedea ce ţări au aderat în momentul fiecărei extinderi în parte. Veţi avea nevoie de Adobe Flash Player instalat pe computerul d-voastră pentru a putea vizualiza animaţia.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Iată în continuare două abordări complet diferite pe marginea ideii de incertitudine. În primul caz, avem părerea unui om de ştiinţă faimos, Richard Feynman, care vorbeşte într-un interviu BBC Horizon despre modul în care se raportează fizicianul şi omul Richard Feynman la ideea de incertitudine în ştiinţă şi în viaţă, în genere.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Tabelul periodic al elementelor chimice în format grafic nu mai reprezintă de multă vreme o noutate. O multitudine de asemenea tabele, realizate în condiţii grafice excepţionale pot fi găsite, studiate, descărcate ori imprimate direct de pe internet. Şi noi am pus la dispoziţia cititorilor un asemenea tabel al lui Mendeleev. Dar nu acesta este subiectul acestui post, ci o inovaţie în domeniul tabelelor periodice, o versiune video realizată de către profesori de la catedra de chimie a Universităţii din Nottingham - "The periodic table of videos".
Această versiune modernă constă dintr-un scurt videoclip asociat fiecărui element chimic, cu actualizări continue ale celor mai interesante dintre filme, actualizări care vin cu experimente din ce în ce mai interesante legate de elementul prezentat. Pe pagina indicată anterior puteţi găsi şi clipuri din alte zone ale chimiei, ştiri din domeniu, cât şi o nouă serie, care este deocamdată la început, "The Molecular videos", care prezintă poveştile anumitor molecule şi compuşi chimici. Videoclipurile sunt însoţite de subtitrări, majoritatea în limba engleză, dar nu numai (versiuni în spaniolă, portugheză şi italiană sunt şi ele disponibile pentru unele dintre filme). Puteţi accesa şi direct canalul Youtube al site-ului aici.
Filmările sunt opera video-jurnalistului Brady Haran, care a creat şi un blog dedicat site-ului.
În continuare, câteva detalii despre heliu (engleză). Veţi afla de ce dacă inhalăm heliu vocea noastră sună mai subţire, dar şi care este temperatura de fierbere a heliului (-269oC) şi la ce este folosit heliul în stare lichidă:
- Detalii
- Scris de: T. Ov.