Iată mai jos o hartă interactivă a Europei care înfăţişează evoluţia în timp a Uniunii Europene. Puteţi afla denumirile succesive pe care le-a avut actuala Uniune Europeană. Puteţi afla anii în care diferitele state membre au aderat la Uniune. Puteţi trage de săgeţi pentru a vedea ce ţări au aderat în momentul fiecărei extinderi în parte. Veţi avea nevoie de Adobe Flash Player instalat pe computerul d-voastră pentru a putea vizualiza animaţia.

Iată în continuare două abordări complet diferite pe marginea ideii de incertitudine. În primul caz, avem părerea unui om de ştiinţă faimos, Richard Feynman, care vorbeşte într-un interviu BBC Horizon despre modul în care se raportează fizicianul şi omul Richard Feynman la ideea de incertitudine în ştiinţă şi în viaţă, în genere.

 

Tabelul periodic al elementelor chimice în format grafic nu mai reprezintă de multă vreme o noutate. O multitudine de asemenea tabele, realizate în condiţii grafice excepţionale pot fi găsite, studiate, descărcate ori imprimate direct de pe internet. Şi noi am pus la dispoziţia cititorilor un asemenea tabel al lui Mendeleev. Dar nu acesta este subiectul acestui post, ci o inovaţie în domeniul tabelelor periodice, o versiune video realizată de către profesori de la catedra de chimie a Universităţii din Nottingham - "The periodic table of videos".

Această versiune modernă constă dintr-un scurt videoclip asociat fiecărui element chimic, cu actualizări continue ale celor mai interesante dintre filme, actualizări care vin cu experimente din ce în ce mai interesante legate de elementul prezentat. Pe pagina indicată anterior puteţi găsi şi clipuri din alte zone ale chimiei, ştiri din domeniu, cât şi o nouă serie, care este deocamdată la început, "The Molecular videos", care prezintă poveştile anumitor molecule şi compuşi chimici. Videoclipurile sunt însoţite de subtitrări, majoritatea în limba engleză, dar nu numai (versiuni în spaniolă, portugheză şi italiană sunt şi ele disponibile pentru unele dintre filme). Puteţi accesa şi direct canalul Youtube al site-ului aici.

Filmările sunt opera video-jurnalistului Brady Haran, care a creat şi un blog dedicat site-ului.

În continuare, câteva detalii despre heliu (engleză). Veţi afla de ce dacă inhalăm heliu vocea noastră sună mai subţire, dar şi care este temperatura de fierbere a heliului (-269oC) şi la ce este folosit heliul în stare lichidă:

Oare cine nu şi-a închipuit măcar o dată cum ar fi dacă ar putea citi gândurile celor din jur? S-au inventat nenumărate jocuri în care, ca prin farmec, cineva reuşeşte să ghicească un număr ori o carte de joc alese în minte de un prieten. Şi pentru că trăim în epoca telefoanelor inteligente, acum există şi o aplicaţie-telepat pentru iPhone. Priviţi videoclipul de mai jos. Veţi vedea o demonstraţie făcută chiar de Richard Wiseman, profesor de psihologie şi magician britanic, foarte cunoscut în special pentru demascarea unor pretinse abilităţi paranormale. Şi totuşi, dacă nu e nimic paranormal în filmul de mai jos, cum funcţionează software-ul de pe iPhone-ul lui Wiseman? Să fie recunoaştere vocală? Să fie o sincronizare perfectă între magician şi valori afişate la intervale regulate pe ecranul telefonului? Aveţi alte teorii? Aşteptăm părerile voastre!

Cu siguranţă vi s-a întâmplat, într-o lume în care engleza ştiinţifico-tehnică "naşte" termeni şi concepte pe bandă rulantă, să vă fi dorit să aveţi posibilitatea de a întreba pe înşişi oamenii de ştiinţă semnificaţia diverselor cuvinte întâlnite în literatura de specialitate. Tocmai de aceea, cu ajutorul unei echipe de specialişti proprii, Lawrence Berkeley National Laboratory a pus bazele unui dicţionar video menit să facă puţină lumină în jargonul atât de dinamic al ştiinţei moderne. Iniţiativa este relativ recentă, cele mai vechi intrări în video-dicţionar datând din 2009, dar autorii adaugă termeni noi în fiecare săptămână.

Desigur, în cazul majorităţii termenilor prezenţi în acest glosar, limba română nu se poate lăuda, cel puţin deocamdată şi la nivel oficial, cu variante autohtone. De cele mai multe ori traducătorii trebuie să fie foarte inventivi şi să spere că în câţiva ani se va împământeni o terminologie de specialitate şi în domeniile lor de expertiză. Până atunci însă, familiarizarea cu conceptele, în limba lor de origine, e primul pas care trebuie parcurs. Iată în continuare două dintre "video-definiţiile" (clipuri având, în medie, durata de 1 minut) care ne-au atras atenţia: inseparabilitatea (corelativitatea) cuantică - "quantum entanglement" şi genomica - "genomics":

Acum câteva săptămâni cineva îşi manifesta curiozitatea în cadrul secţiunii Q&A cu privire la conceptul de "grid computing". Coincidenţa a făcut ca recent să am ocazia să discut cu un coleg de facultate care a avut acces la un asemenea sistem pe perioada în care a lucrat la proiectul de diplomă, la o universitate din Franţa. În mare, calculul în grid, dacă mi se permite o asemenea traducere în limba română a conceptului, se referă la integrarea pe scară largă a unui număr impresionant de computere, prin intermediul unei infrastructuri de telecomunicaţii de mare viteză (un exemplu ar fi reţele având ca suport fizic fibra optică), scopul fiind de a oferi acces la cerere la capacităţile de procesare ale gridului la un nivel nicidecum disponibil pe un computer individual ori într-o reţea locală de calculatoare.

În urmă cu o lună am scris un articol cu 8 sfaturi pentru o învăţare eficientă. Cum suntem interesaţi de domeniu, iar articolul menţionat s-a dovedit de interes, fiind citit de mai bine de 2 mii de persoane în cele 30 de zile de la apariţie, am decis să aducem unele completări, pe baza unui amplu articol scris de Benedict Caray în cotidianul american New York Times. Iată, deci, în continuare, alte două tehnici ingenioase de a îmbunătăţi retenţia pe timpul studiului.

1. Repetă acelaşi conţinut în locuri diferite

Ştim că cei mai mulţi au o masă de lucru ori un loc preferat în care se retrage pentru studiu. Numai că studiile în domeniu spun că acest obicei, de a studia într-un singur loc, nu este cel mai eficient din punct de vedere al retenţiei celor învăţate.

 

Tanara studiind

 

Pe parcursul unui experiment efectuat din 1978, în care mai mulţi studenţi au fost puşi să înveţe o listă de 40 de cuvinte, s-a constatat că cei care au învăţat în două camere lista respectivă au reţinut mai multe cuvinte decât cei care au memorat cuvintele în acelaşi loc. Studii ulterioare au confirmat  rezultatele experimentului. Prin urmare, după ce aţi citit materialul de studiu, o repetiţie pe o bancă în parc ori în altă cameră a apartamentului vă poate aduce beneficii pe care nu le bănuiţi în mod normal.

Acest tur video al spectrului electromagnetic constă dintr-o serie de 8 videoclipuri care acoperă tematica undelor electromagnetice în general şi a diferitelor regiuni în care este divizat spectrul electromagnetic (radio, microunde, infraroşu, spectrul vizibil, ultraviolet, raze X şi raze gama). Clipurile de mai jos explică fiecare dintre regiunile menţionate, venind pentru lămuriri cu exemple concrete privind instrumentele şi aplicaţiile ştiinţifice folosite la NASA care au ceva în comun cu respectivele domenii ale spectrului electromagnetic. Clipurile sunt însoţite de subtitrări în limba engleză.

 


Partea 1 - Introducere

Am găsit recent pe unul dintre canalele Youtube pe care le urmăresc îndeaproape o listă de clipuri intitulată "Great Minds, Great Words". Lista conţine 4 scene memorabile, extrase din filme documentare ori prelegeri ale căror protagonişti sunt 4 dintre minţile care au avut o influenţă profundă asupra gândirii occidentale în a doua parte a secolului al XX-lea şi la începutul mileniului 3: Carl Sagan, Richard Dawkins, Richard Feynman şi Stephen Hawking. Fragmentul aparţinând lui Carl Sagan există pe Youtube şi într-o versiune însoţită de subtitrare în limba română, pe care am şi încorporat-o aici.

 


Richard Dawkins - "We are going to die"

În ediţia electronică a ziarului Gândul de astăzi se prezintă succesul unor cercetători români care lucrează la Paris şi New York , Nicolae Ghinea şi Aurelian Radu, în determinarea amprentei celulelor canceroase şi promisiunea ca în scurt timp să se realizeze un medicament împotriva tuturor tipurilor de cancer. Iată câteva extrase din acest articol:

 

Lumea medicală, farmaceutică şi a pacienţilor bolnavi de cancer este în efervescenţă, după ce a făcut înconjurul lumii ştirea că două colective de cercetători, unul din Paris şi altul din New York, coordonate de doi români, au găsit, după mulţi ani de cercetări asidue, "amprenta" universală a cancerului, pe baza căreia maladia va putea fi uşor depistată şi tratată încă din stadii precoce.

Este vorba de o proteină-marker, receptor pentru hormonul hipofizar FSH, care se găseşte în toate cele 11 tipuri de ţesuturi canceroase studiate. Motorul" cercetărilor  [...] este doctorul în biologie celulară Nicolae Ghinea, în prezent director de cercetare la Institutul Naţional al Sănătăţii şi Cercetării Medicale din Paris (INSERM).

Nicolae Ghinea: "Ne-am înzecit eforturile, pentru că, evident, suntem într-o cursă contra-cronometru împotriva cancerului. Dacă se mobilizează principalii producători de medicamente realizarea unui medicament universal pentru cancer poate fi o chestiune de luni de zile. Va mai dura însă cel puţin 2-3 ani până când medicamentul să poată fi administrat pacienţilor".

Vă invităm să vedeţi imaginile de mai jos. Aceste uimitoare realizări de artă stradală sunt create de Julian Beever, un artist de origine engleză. Nu este uimitoare impresia de realitate 3D pe care o creează pictura acestuia?

 

Clipul de mai jos conţine câteva sfaturi utile celor care sunt la început în ceea ce priveşte utilizarea motoarelor de căutare. Care e filozofia unui motor de căutare? Cum funcţionează acestea? Ce date stochează? Cum optimizăm interogările adresate motoarelor de căutare pentru a ni se oferi rezultate cât mai apropiate de ceea ce dorim să aflăm?

Teste de inteligenţă free de la Cambridge Brain Sciences

Pentru cei dornici să-şi testeze inteligenţa într-un mod profesionist vă invităm să mergeţi pe site-ul CambridgeBrainSciences. Acesta a fost dezvoltat de Adam Hampshire şi Adrian M. Owen de la Universitatea din Cambridge, Marea Britanie şi reprezintă o platformă web la dispoziţia publicului doritor să-şi evalueze funcţia cognitivă folosind teste îndelung verificate în mod ştiinţific. Testele de inteligenţă sunt axate pe evaluarea memoriei, logicii, capacităţii de concentrare şi a capacităţii de planificare. Sunt astfel construite, încât cunoştinţele de limba engleză sunt necesare doar pentru a înţelege instrucţiunile oferite de creatorii site-ului.

 

 

Ştiaţi că orice utilizator de Internet poate participa din faţa calculatorului personal la o serie de proiecte ştiinţifice de anvergură  şi asta în timp ce, să zicem, schimbă mesaje cu prietenii pe Facebook ori atunci când, întrerupând lucrul pe calculatorul personal, îl lasă pornit cu orele "pe screensaver"? Câţi dintre noi ştiu că ar putea fi implicaţi în eforturi umanitare, proiecte de cercetare ştiinţifică ori medicală, doar "donând" un mic procent din timpul de procesare al laptop-ului de acasă, şi asta fără a ne modifica în vreun fel tabieturile noastre de internauţi deja dependenţi de mediul virtual?

 

BOINC
BOINC

Ştiaţi că în S.U.A., în urma alegerilor generale pentru funcţia de preşedinte, este posibil ca fotoliul de la Casa Albă să revină candidatului care la nivel naţional a obţinut mai puţine voturi? Sistemul electoral american este unul complet diferit de cel cu care suntem obişnuiţi în România. S.U.A., organizată administrativ în 50 de state plus Districtul Columbia, acordă fiecărui stat în parte importanţa cuvenită în funcţie de populaţia acestuia. Numai că, odată obţinută majoritatea voturilor într-un anumit stat de către un candidat, respectivul "pune mâna" pe absolut toţi "electorii" respectivului stat. Pentru a afla ce sunt electorii şi cum funcţionează alegerile prezidenţiale în S.U.A., urmăriţi filmul de mai jos:

Telescopul lui NewtonAm ajuns la ultima parte, a şaptea, a documentarului "Eyes on the Skies". Titlul acestui ultim episod: "Ce urmează?" (What's next?). Puteţi afla planurile şi proiectele de viitor ale diferitelor agenţii de profil, precum NASA şi ESA. La observatorul astronomic Las Campanas din Chile va fi construit Marele Telescop Magellan. În California, în 2015 va fi inaugurat un telescop de 30 de metri, o variantă uriaşă a lui Keck. În Europa s-au pus bazele unui telescop uriaş, cu diametrul de 42 de metri. În Olanda este în construcţie Low Frequency Array (LOFAR). Aici fibrele optice vor conecta 30 000 de antene la un supercomputer central. Mai este pomenită şi Square Kilometre Array, instrument care va căuta şi posibile semnale trimise de civilizaţii extraterestre. Pentru că Hubble va funcţiona doar până spre finele anului 2013, era nevoie şi de un succesor - telescopul spaţial „James Webb”, un observator spaţial în infraroşu.

V-aţi întrebat vreodată ce se întâmplă din momentul în care tastaţi o adresă în bara de adrese a browser-ului pe care îl folosiţi şi până vă este afişată pagina web cerută? Vi se pare că propoziţia anterioară este într-o limbă străină? Dacă răspunsul la oricare din cele două întrebări anterioare este afirmativ, videoclipul următor vi se adresează. Vă veţi lămuri cu privire la termeni precum World Wide Web, browser, server web, dar şi cu privire la funcţionarea internetului în ansamblu.


World Wide Web (sau "Cum funcţionează Internetul") pe înţelesul tuturor (lb. română)

Cuvinte precum computer, software, hardware, sistem de operare şi altele din jargonul informatic sunt în prezent pe buzele tuturor. Şi probabil că majoritatea celor care le folosesc le şi înţeleg, măcar la nivel intuitiv. Sau poate mă înşel? În fine, nu contează chiar aşa de mult...Problema apare atunci când suntem puşi în situaţia să explicăm şi altora astfel de concepte aparent banale. Să fie chiar aşa de simplu să explici unui neiniţiat ce înseamnă software sau hardware? Eu unul înclin să cred că, cel puţin pentru un utilizator obişnuit de calculator, vorbim de o sarcină nu tocmai uşoară. Filmele de mai jos fac exact acest lucru: prezintă pe înţelesul tuturor aceşti termeni fundamentali din universul calculatorului personal - software şi hardware.


Software-ul pe înţelesul tuturor (lb. română)

Seria de clipuri "Did you know?/Shift Happens" îşi are originile într-o prezentare PowerPoint pregătită pentru o întâlnire din cadrul unui liceu (Arapahoe) din Centennial, Colorado, SUA, în august 2006, de către Karl Fisch. Este un exemplu tipic de prezentare "virală", care s-a răspândit într-un ritm greu de imaginat pe internet începând cu luna februarie 2007, fiind vizualizată de peste 5 milioane de oameni. A fost doar începutul. Evoluţia o puteţi descoperi singuri aici. Pagina wikispaces de unde puteţi afla absolut totul despre această serie este deci aceasta. Urmărind cele 4 clipuri produse până în prezent şi accesând pagina indicată anterior veţi face cunoştinţă cu viziunea a doi profesori americani, experţi în managementul educaţional, Scott McLeod şi Karl Fisch, despre schimbările care au loc în lume şi modul în care acestea influenţează educaţia la toate nivelurile sale.

 


Did You Know?/Shift Happens - originalul (august 2006)

Telescopul lui NewtonContinuăm prezentarea documentarului "Eyes on the skies", o scurtă, dar foarte interesantă istorie a telescopului, cu episodul al 6-lea - "Dincolo de Terra". Gazda noastră, Dr. J, face o trecere în revistă a capabilităţilor telescoapelor spaţiale poziţionate în prezent pe orbită. Regele neîncoronat al telescoapelor spaţiale este, desigur, celebrul Hubble, care a revoluţionat o mulţime de domenii ale astronomiei: a studiat schimbările de anotimpuri de pe Marte, a observat impactul unei comete asupra lui Jupiter, a surprins detalii ale inelelor lui Saturn, suprafaţa micii planete Pluto, a descoperit ciclul vieţii stelare, de la naşterea acestora până la înfiorătoarele explozii ale supernovelor etc.

E foarte puţin probabil să mai existe cineva care să nu fi auzit de Twitter. Acest adevărat sistem de mesagerie al Internetului, sistem de micro-blogging fondat în 2006 şi care se bucură de un succes imens la nivel mondial, permite utilizatorilor săi înregistraţi scrierea și transmiterea de mesaje de maxim 140 caractere care sunt afişate pe pagina personală a fiecărui utilizator al Twitter.com.

 

Twitter logo

 

Un procent semnificativ din materialele video pe care le puteţi urmări pe blogul Scientia au putut fi publicate aici tocmai datorită sistemului de licenţiere care poartă numele Creative Commons. Este şi cazul filmului de mai jos şi a subtitrării acestuia, ambele protejate de acelaşi mecanism. Dacă nu ştiţi încă despre ce este vorba şi vreţi să vă lămuriţi cu privire la termeni precum drepturi de autor, "Copyright" şi "Creative Commons", vă invităm să vizionaţi clipul de mai jos, subtitrat în limba română:

Aţi auzit probabil de PISA. Nu mă refer la oraşul toscan cu al său celebru turn înclinat şi care l-a dat umanităţii pe Galileo Galilei, ci la un program internaţional de evaluare a performanţelor în învăţământ (Programme for International Student Assessment - PISA) a elevilor de 15 ani, program demarat de către OECD - Organizaţia pentru Dezvoltare şi Cooperare Economică - în anul 2000 şi repetat din trei în trei ani. Scopul este, desigur, de a îmbunătăţi metodele şi rezultatele din sistemele educaţionale testate. Iată ce rezultate au fost înregistrate în anii 2000, 2003 şi 2006. Iese imediat în evidenţă "supremaţia" clară, dacă putem spune astfel, a sistemului educaţional finlandez.

Pentru un român poate că sare în ochi şi faptul că nu ne regăsim în tabelele Wikipedia, asta pentru că suntem undeva mai jos. Mai exact, România a ocupat întotdeauna locuri în treimea inferioară a clasamentelor (de pildă, poziţia 34 din 42 în ierarhia ţărilor participante la PISA 2000 şi locul 47 din 57 de ţări participante în cadrul PISA 2006). Pentru PISA 2009 raportul internaţional va fi făcut public de-abia în luna decembrie a acestui an.

Telescopul lui NewtonOchii noştri sunt sensibili doar la o mică parte din spectrul electromagnetic, aşa-numita lumină vizibilă. Suntem în schimb complet orbi faţă de toate celelalte forme de radiaţie electromagnetică. Există însă o mulţime de corpuri cereşti care emit radiaţii în alte zone ale spectrului electromagnetic. De pildă, în anii  1930 s-a descoperit din întâmplare că există unde radio care vin din adâncurile spaţiului cosmic. O parte din aceste unde au aceeaşi frecvenţă ca postul tău de radio preferat, doar că sunt mult mai slabe şi, bineînţeles, nu transmit muzică. Dacă vrei să te conectezi la Radio Univers, ai nevoie de un tip special de receptor: un radio-telescop.

Autorul seriei "Bine ati venit în Univers!" vorbeşte în acest scurt clip despre ceea ce ar însemna să fim singuri în Univers. Mesajul pe care imaginile obţinute de telescopul spaţial Hubble ar trebui să îl transmită umanităţii este că Universul este departe de a fi pustiu, iar noi nu putem fi singurii săi locuitori. Filmul conţine imagini ale constelaţiei Fronax, o bucată infimă de cer care conţine peste 7500 de galaxii surprinse în diferite stadii de evoluţie, unele vechi de 12 miliarde de ani, fiecare găzduind sute de miliarde de stele. Dacă printr-o ciudăţenie cosmică am fi singuri în Univers, singurătatea noastră ar fi una de proporţii inimaginabile.

Telescopul lui NewtonContinuăm prezentarea istoriei telescopului cu episodul al patrulea - "De la argint la siliciu". Timp de mai bine de două secole, astronomii au trebuit să fie şi artişti. Scrutând cerul prin ocular, făceau desene detaliate a ceea ce observau pe cer. Uneori interpretau greşit ceea ce vedeau. De pildă, formaţiunile lineare întunecate de pe Marte au fost luate drept canale care puteau sugera existenţa vieţii civilizate pe suprafaţa Planetei Roşii. Acum ştim însă că aceste canale erau rezultatul unei iluzii optice.

La o căutare, trebuie să recunosc, nu extrem de riguroasă pe internetul românesc, nu am găsit resurse în format video cu privire la acordarea primului-ajutor în diferite situaţii limită. Cred că oricine ar trebui să cunoască procedurile de prim-ajutor în caz de accidente rutiere, în caz de înec ori de electrocutare. Clasica manevră Heimlich, respiraţia gură-la-gură ori masajul cardiac sunt doar câteva dintre procedurile cu ajutorul cărora oricare dintre noi am putea salva vieţi. La fel, este necesar să ştim şi cum să NU intervenim, pentru că uneori putem agrava starea unui rănit dacă nu posedăm cunoştinţele medicale necesare. Poate că şcolile româneşti ar trebui să acorde mai multă atenţie acestui subiect, asta dacă o fac într-o anumită măsură în prezent. Dacă aveţi cunoştinţă de resurse video ori scrise în acest domeniu, disponibile în limba română, lăsaţi un comentariu la finele acestui post. Până atunci însă, iată ce ne pune la dispoziţie internetul, bineînţeles, în limba engleză.

Primul-ajutor şi bazele resuscitării cardio-pulmonare - un playlist (toate filmele au subtitrare în limba engleză). Mai jos, un film pe tema resuscitării cardio-pulmonare:

 

Am descoperit cu uimire în urmă cu câteva zile un canal Youtube românesc dedicat ştiinţei, mai exact experimentelor din fizică. Deşi pagina principală a canalului nu este una tocmai prietenoasă, din cauza fundalului folosit, materialele postate compensează acest mic neajuns. Uimirea venea, desigur, din faptul că proprietarul canalului este un român. Asemenea iniţiative sunt foarte rare în peisajul internetului autohton.

Majoritatea filmelor postate sunt realizate în cadrul Universităţii de Vest din Timişoara, la Facultatea de Fizica, avându-l ca protagonist pe Prof. Dr. Zeno Schlett, dar şi pe câţiva dintre colegii acestuia. Iată în continuare o serie de experimente care scot în evidenţă regulile care guvernează echilibrul corpurilor:

David Colarusso este un fost profesor de liceu care obişnuia să predea astronomie şi fizică înainte de a-şi deschide o mică afacere şi de a se înscrie la Facultatea de Drept. Este autorul unui aşa-numit vlog (video log - jurnal video), în cadrul căruia publică din când în când, în format video, răspunsuri la întrebările cititorilor (sau poate mai nimerit ar fi să îi numim telespectatori) săi, scurte lecţii de ştiinţă, dar şi diverse idei adresate profesorilor şi studenţilor.

Pasionat, conform propriei mărturii, de modalităţile prin care internetul poate facilita şi îmbunătăţi procesul educaţional, şi-a botezat vlog-ul "The Tabletop Explainer", iar acesta reprezintă doar o secţiune a blogului ce poate fi accesat aici. David oferă cititorilor săi şi transcrierile în limba engleză ale filmelor sale, invitându-şi fanii să participe la efortul colaborativ de traducere a creaţiilor sale în cât mai multe limbi prin înscrierea clipurilor pe site-ul dotsub.com. De aici, folosind versiunea originală în limba engleză, am tradus şi noi clipul referitor la efectul tunel din mecanica cuantică. Canalul Youtube al lui David Colarusso poate fi accesat la această adresă.

În continuare, un film care prezintă principiile de funcţionare ale motorului electric, subtitrat în limba engleză:

Telescopul lui NewtonEpisodul 3 al seriei "Cu ochii spre cer", intitulat "Tehnologia salvatoare", prezintă impactul tehnologiilor moderne asupra designului telescoapelor. Aflaţi despre computerizarea telescoapelor şi modul în care acest aspect a contribuit la perfecţionarea mecanismelor de rotire necesare acestor aparate.

Am prezentat în nenumărate rânduri iluzii optice în care culori evident diferite, cel puţin din punct de vedere al aparatului nostru vizual, se dovedeau a fi, în mod complet surprinzător, identice. Jocurile cromatice pe care protagonistul acestei conferinţe TED, Beau Lotto, le pune în scenă, pe lângă faptul că  ne induc în eroare ochii şi mintea, scot în evidenţă şi modul de funcţionare al acestei maşinării uluitoare care este creierul uman. Este vorba despre o abordare amuzantă şi personală a simţului văzului care arată cum evoluţia şi învăţarea din experienţele anterioare modifică percepţia realităţii.

Traducerea în limba română a fost realizată de către Ana Maria Micu.

Kokichi Sugihara de la Universitatea Meiji din Kawasaki, Japonia, este deja renumit pentru iluziile sale optice înfăţişând obiecte care, în aparenţă, sfidează regulile geometriei spaţiale tridimensionale. El foloseşte aplicaţii software pentru a crea obiecte 3D din "figuri" aparent imposibile, desenate în stilul făcut celebru de către M.C. Escher.

 

Poate v-aţi întrebat vreodată de ce nemţii se referă la propria ţară şi la limba maternă cu particulele "Deutschland" şi, respectiv, "Deutsch". Nimic comun cu Germania, Germany, Allemagne sau alte forme întâlnite în limbile de circulaţie internaţională. Nicola McLelland de la Universitatea din Nottingham ne oferă un răspuns. Pentru poveştile din spatele multor alte cuvinte din diverse limbi şi culturi, vizitaţi Words of the World.

 

Telescopul spaţial Hubble funcţionează în cadrul unui efort colaborativ între ESA (European Space Agency) şi mai cunoscuta NASA. Lansat pe orbită în anul 1990, celebrul telescop a revoluţionat astronomia modernă, devenind o unealtă extrem de eficientă cu ajutorul căreia, prin intermediul noilor descoperiri, practic a fost revoluţionată cercetarea în domeniul astronomiei. În anul 2005, cu ocazia aniversării a 15 ani de viaţă a faimosului telescop spaţial, ESA a realizat un film documentar intitulat "Hubble - 15 ani de descoperiri" (Hubble - 15 Years of Discovery), care a fost distribuit în peste 500000 de copii, pe DVD. Filmul reprezintă o trecere în revistă a celor 15 ani din existenţa de până în 2005 a telescopului, dar şi a descoperirilor ştiinţifice facilitate de către acesta. Filmul a fost regizat de către Lars Lindberg Christensen, responsabil şi pentru realizarea seriei "Cu ochii spre cer", pe care scientia.ro o prezintă în această săptămână. Canalul Youtube pe care ESA comunică celor interesaţi aspecte din "viaţa" telescopului spaţial Hubble poate fi accesat la această adresă. În continuare, filmul documentar de care vorbeam, disponibil pe Video Google, în varianta în limba engleză, fără subtitrare:

Telescopul lui NewtonContinuăm prezentarea istoriei telescopului cu episodul al doilea al filmului produs şi regizat de către Lars Lindberg Christensen, specialist în popularizarea ştiinţei, conducător al departamentului de profil de la ESO (European Southern Observatory), în München, Germania. În această a doua parte puteţi afla povestea telescopului Hooker, construit pe Muntele Wilson de către George Ellery Hale, locul unde Edwin Hubble descifra misterul expansiunii Universului, o descoperire care a schimbat radical felul în care ştiinţa înţelege şi interpretează istoria cosmosului.


 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro