Când privim cerul nopţii, la început pare că toate stelele au o nuanţă apropiată de alb, dar o privire mai atentă ne dezvăluie că unele prezintă şi nuanţe de albastru, galben ori chiar portocaliu. De ce oare nu există şi stele care să emită lumină verde ori stele purpurii? (material video inclus)
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Soarele are o vârstă de 5 miliarde de ani şi se estimează că va continua să încălzească Terra pentru alte 5. Ce se va întâmpla însă după aceea? Care vor fi următoarele faze din viaţa stelei noastre? Cum va influenţa evoluţia Soarelui Pământul şi formele de viaţă care îl populează?
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Vă invităm să urmăriţi în cadrul clipului video următor o explicaţie prezentată de către Dr. Carolyn Brinkworth, de la Centrul Ştiinţific Spitzer, pe tema coloritului cerului pe timpul zilei şi la asfinţit. Veţi afla de ce ziua cerul este albastru, iar la asfinţit roşiatic.
- Detalii
- Scris de: T. Ov.
Talk-show-ul „Punctul de întâlnire”, găzduit de Radu Tudor în fiecare duminică la Antena 3, la orele 19:10, abordează de obicei subiecte politice, care nu au nimic în comun cu ştiinţa şi tehnologia. De ce facem totuşi referire aici la această emisiune? Pentru că în seara duminicii de 13 martie 2011 realizatorul a făcut o excepţie, sub imboldul evenimentelor recente din Japonia, dar şi al ştirilor alarmiste legate de apropierea Lunii de Pământ la 19 martie.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Tendinţa omenească spre comunicare cu alţii (chiar necunoscuţi) şi de expunere a preferinţelor în spaţiul virtual a asigurat succesul marilor platforme de socializare ca Facebook.
O nouă formă de socializare este emergentă: afişarea automată a locurilor vizitate pe Internet în reţeaua de prieteni, în timp real. Ce înseamnă asta? Că odată ce v-aţi creat un cont pe unul dintre site-urile: Dscover.me, Sitesimon.com ori Voyurl.com, orice activitate aferentă navigării pe Internet este afişată în reţeaua d-voastră de prieteni. După cum afirmă fondatorul Dscover.me, Paul Jones, ideea de plecare pentru realizarea unui asemenea site a fost "Ce ar fi dacă am arăta unul altuia ceea ce citim, urmărim pe Net ori cumpărăm?".
Cum uneori nu vrem să ştie toată lumea la ce ne uităm :), site-urile amintite oferă posibilitatea dezactivării opţiunii de urmărire a activităţii online. De asemenea, sunt luate unele măsuri de protejare a unor activităţi eminamente private, ca tranzacţiile bancare, dar probabil că protecţia sigură poate fi asigurată doar prin... nefolosirea acestor site-uri.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În cadrul unei conferinţe TED, chirurgul Anthony Atala arată care este nivelul tehnologiei în ceea ce priveşte crearea de organe prin intermediul imprimantei 3D, care foloseşte celule vii pentru a produce organul "comandat". În cadrul expunerii veţi putea vedea maşinăria la lucru, iar către final veţi putea privi chiar rinichiul creat în mod artificial. Este de menţionat că rinichiul artificial este în perioada de teste şi că nu poate fi cumpărat încă.
În schimb - şi veţi putea observa acest aspect în videoclip - tehnologia permite crearea unei vezici urinare care să poată fi folosită de om. Pe scenă va urca Luke Massella, care foloseşte o vezică artificială de 10 ani.
Din păcate, la data scrierii articolului nu există traducere în limba română. Dar şi pentru necunoscătorii de limbă engleză, imaginile din videoclip sunt de cele mai multe ori sugestive.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În cadrul unei conferinţe TED, Patricia Kuhl vorbeşte despre descoperirile recente privind modul în care bebeluşii învaţă o limbă -- prin ascultarea oamenilor din jurul lor şi prin crearea de ”statistici” despre sunetele pe care trebuie să le ştie. Experimente elocvente de laborator şi scanări ale creierului arată cum bebeluşii de 6 luni folosesc metode sofisticate pentru a înţelege lumea în care trăiesc.
Videoclipul are subtitrare în limba română.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Ce se întâmplă cu organismul uman la adâncimi mari sub apă? Care sunt limitele sale naturale? Cum a depăşit omul aceste limite? La aceste întrebări răspunde Cătălina Oana Curceanu în ultimul articol publicat în Evenimentul Zilei. Iată câteva idei:
Problema unui scufundător este presiunea. La 30 de metri adâncime, presiunea de circa 4 bari, care afectează volumul gazului din plămâni, afectează sinusul şi timpanele şi, în cazul în care există vreo carie dentară, dintele poate... imploda.
Imagine subacvatică
credit: sugarock99.deviantart.com
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Probabil aţi auzit că omul posedă două tipuri de memorie: memoria de lungă durată şi memoria de scurtă durată. Faptul că înţelegeţi cuvintele pe care le citiţi acum, demonstrează existenţa memoriei de lungă durată, pentru că fiecare din cuvintele citite sunt stocate în creier, ca într-un dicţionar, de unde le accesaţi în clipa în care informaţia citită ajunge la creier (sic) pentru a fi decodificată. Dacă afirm că: memoria este insiparcistă, un mare semn de întrebare va apărea, pentru că nu veţi reuşi să decodificaţi sensul cuvântului. De ce? Pentru că nu-l ştiţi ori pentru că nu există (cazul real, aici).
Tânără, probabil învăţându-l pe pudel teoria memoriei de scurtă durată :)
credit: theartr.deviantart.com
Ce este memoria de scurtă durată? Cea care ne permite să operăm cu informaţii noi ori necesare pentru o scurtă perioadă de timp. De pildă, mergeţi la cumpărături şi vreţi să cumpăraţi zahăr. Sunt zece produse diferite, cu preţuri diferite. Observaţi preţurile pentru fiecare dintre produse şi îl alegeţi pe cel mai ieftin. Ca să ştiţi care este cel mai ieftin, trebuie să memoraţi preţurile pentru produse ori măcar pe cel mai mic. După ce faceţi cumpărăturile, nu mai aveţi nevoie de informaţie, aşa că preţurile vor dispărea din memorie. Aşadar, memoria de scurtă durată pare o bună adaptare a modului de funcţionare a creierului, în aşa fel încât multe dintre activităţile zilnice să se poată desfăşura în bună ordine, dar fără a stoca informaţie fără valoare pe termen lung.
Iată şi testul promis...
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Astăzi a avut loc dezastrul din Japonia, care a fost lovită de forţa înfiorătoare a unui tsunami. Tsunami a fost generat de un cutremur cu magnitudinea de 8,9 care a survenit în largul coastelor nord-estice ale Japoniei, cel mai puternic seism din ultimii 140 de ani. Nu o să oferim detalii privind pagubele create ori numărul morţilor. Pentru aceasta sunt agenţiile de ştiri. În schimb, pentru cei care nu sunt lămuriţi, vrem să ilustrăm, cu ajutorul unor materiale disponibile pe Internet ce este acela un tsunami şi cum funcţionează.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Site-ul ESA (European Space Agency - Agenţia Spaţială Europeană) are de acum, la fel ca şi în cazul celorlaţi membrii ai agenţiei, o secţiune dedicată de ştiri şi articole în limba romana. Cititorii din România vor putea să urmărească de acum în propria lor limba cele mai importante evenimente ale industriei aerospaţiale la nivel european sau naţional.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Catălin Cumpănaşu, de la Fundaţia Friends For Friends, ne-a sugerat publicarea pe Scientia a unui interviu cu psihoterapeutul Mugur Ciumăgeanu. Am urmărit interviul şi am considerat că s-ar putea să fie de interes pentru mulţi dintre cititorii noştri.
În interviu, Mugur Ciumăgeanu aseamănă creativitatea cu o "schizofrenie bine temperată" şi subliniază importanţa disciplinei şi a rutinei în antrenarea procesului creativ.
Urmăriţi, deci, interviul, prezentat în două părţi mai jos.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Astrobiologul NASA Richard B. Hoover a făcut public faptul că ar fi găsit dovezi ale existenţei vieţii extraterestre sub forma unor bacterii fosile în meteoriţii de tip Cl1.
Cercetătorul amintit afirmă că, în urma analizei la microscopul electronic a unor bucăţi din meteoriţi clasa Cl1, care nu sunt mai mulţi de 10 pe Terra, a descoperit forme de viaţă, bacterii fosilizate.
Dacă această descoperire, faţă de care mulţi oameni de ştiinţă şi-au manifestat rezerve, se va dovedi reală, ar reprezenta un sprijin foarte important pentru teoria conform căreia viaţa pe Pământ are origine extraterestră.
Credit: parasky.deviantart.com/
Disponibil sub licenţa CC
Cătălina Oana Curceanu, prim cercetător în domeniul fizicii particulelor elementare şi al fizicii nucleare, actualmente lucrând în Italia la Laboratori Nazionali di Frascati, Istituto Nazionale di Fisica Nucleare, a scris recent un articol pe acest subiect în Evenimentul Zilei, pe care-l puteţi citi integral aici, articol care reprezintă şi sursa informaţiilor prezentate mai sus.
Compania Lenovo a dezvăluit recent ultimele sale laptopuri ThinkPad din seria T, despre care afirmă că sunt caracterizate printr-o viaţă a bateriei foarte lungă. Denumirile celor trei produse sunt Lenovo ThinkPad T420s, T420 and T520, care folosesc procesoare Intel Core i3, i5 şi i7.
Display-ul are două dimensiuni, de 14-inch (1366 x 768 or 1600 x 900) ori 15.6-inch (1366 x 768 or 1600 x 900 or 1920 x 1080). De asemenea, computerul este echipat cu USB 2.0, eSATA, precum şi, optţional, WiMAX, EVDO ori HSPA.
În acest material video puteţi urmări o explicaţie pe tema bosonului Higgs, o particulă elementară - deocamdată ipotetică - dar care, dacă s-ar dovedi reală, ar asigura mecanismul prin care particulele îşi obţin masa, iar dacă se va dovedi doar un construct fără corespondent în realitatea fizică, va duce la necesitatea reconsiderării legităţilor pe baza cărora explicăm în prezent universul la scară microscopică.
O explicaţie video de Adrian Buzatu
- Detalii
- Scris de: T. Ov.