Economia globală e în criză. Economiştii avertizează că ne aşteaptă încă 20 de ani de productivitate scăzută, şomaj ridicat şi inegalitate crescătoare. Economia şubredă alimentează nemulţumirile oamenilor la adresa autorităţilor şi dă naştere la mişcări extremiste pe tot globul. După 200 de ani de activitate industrială, planeta e distrusă de încălzirea globală şi că ne apropiem de a şasea dispariţie în masă de pe Terra. Încotro ne îndreptăm acum?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Oameni purtând măşti împotriva gripei porcine. Mexic, aprilie 2009
Photo: Randal Sheppard, Flickr
În cele mai multe cazuri animalele bolnave ca urmare a infecţiei cu un virus nu-i infectează pe oameni. Cu toate acestea, sunt cazuri când anumite virusuri fac saltul de la o specie la alta, infectând specii diferite, cum ar fi porcii şi oamenii (gripa porcină).
Este de reţinut că apropierea pe scara evoluţiei între specii favorizează infectarea a multiple specii de acelaşi virus. De exemplu, în cazul mamiferelor, un virus are nevoie de câteva mutaţii genetice norocoase pentru a putea infecta o altă specie de mamifere decât cea pe care o infectează în mod obișnuit. Dar va fi mult mai dificil pentru acelaşi virus să infecteze o insectă ori o plantă.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În videoclipul de mai jos vă invităm să observați diferența dintre diferite stele din galaxia noastră, Calea Lactee, și unde se situează Soarele, steaua din centrul sistemului nostru solar, în raport cu alte stele cunoscute din galaxie.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Prima imagine a unei găuri negre. Imaginea nu este o fotografie, ci a fost creată cu ajutorul a multiple telescoape în cadrul proiectului EHT
Ideile privind existenţa găurilor negre nu au apărut odată cu teoria generală a relativităţii a lui Einstein, ci cu mult înainte, deşi încercările au fost mai degrabă timide. Iată, în continuare, povestea evoluţiei gândirii privitoare la găurile negre.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Teoria stringurilor (teoria sforilor, după cum mai este numită) susţine că dacă am avea la dispoziţie o tehnologie care să ne permită să vizualizăm materia la o scară mult mai mică decât e cu putinţă cu instrumentele actuale, am constata că particule fundamentale, precum electronul ori quarcurile (care formează protonii şi neutronii din nucleul atomilor) ar fi constituite din minuscule bucle unidimensionale. Creatorii şi adepţii acestei teorii descriu stringurile (sau corzile, sforile etc.) ca pe nişte filamente minuscule care vibrează sau oscilează într-o singură dimensiune.
Vă invităm să urmăriţi în videoclipul de mai jos o explicare a esenţei teoriei stringurilor de către fizicianul Brian Green, unul dintre cei care au fost implicaţi în crearea şi promovarea acesteia.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Gravitația cuantică este o ramură a fizicii teoretice care are ca obiectiv unificarea mecanicii cuantice cu relativitatea generală, încercând să explice interacțiunea gravitațională la nivel cuantic. Dar acest articol nu este despre gravitaţia cuantică şi nici despre fizică.
În acest articol tot ce facem este să vă invităm să ascultaţi un cântec abia publicat pe canalul propriu YouTube de fiziciana germană Sabine Hossenfelder, care studiază gravitaţia cuantică. De ce? Pentru că melodia are un mesaj care merită ascultat, imaginile cu Pământul din videoclip sunt superbe şi pentru că, în fapt, cântecul este foarte frumos (iar fiziciana are o voce chiar foarte bună)!
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Centrala de la Cernobîl. În stânga imaginii: explozia reactorului 4 al centralei
Mulţi dintre cei care citiţi acest articol aţi văzut blockbusterul HBO "Cernobîl", film serial apărut în primăvara acestui an. În acest film, cu toată ficţiunea adăugată de scenarişti, aţi putut vedea, mai ales în ultimul episod, cum s-a ajuns la explozia din 26 aprilie 1986 a unui reactor al centralei nucleare de la Cernobîl, care a afectat o bună parte din Europa. În videoclipul de mai jos cercetătorul Cristian Presură explică mai mult decât atât: în circa 25 de minute acesta arată de ce e nevoie pentru a avea un reactor nuclear, cum funcţionează un reactor nuclear (cum sunt folosiţi atomii de uraniu pentru a produce energie electrică) şi ce s-a întâmplat la Cernobîl de s-a ajuns de la un test al echipamentelor la o explozie a unui reactor.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În luna mai 2019 Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" a făcut public "Raportul asupra activităţii reţelei de medicină legală în anul 2018". În acest raport, pe lângă probleme administrative, sunt prezentate o serie de statistici cu privire la activitatea reţelei de medicină legală, arătând evoluţia a diverse fenomene sociale. Printre cele mai relevante cifre: 1) 2.039 de decese ca urmare a accidentelor rutiere în 2018, unul dintre cele mai mari procente din UE, raportat la un milion de locuitori; 2) 2.451 de sinucideri la nivel naţional, în creştere faţă de 2017; 3) afecţiunile cardiovasculare, reprezintă cea mai importantă cauză de moarte neviolentă în 2018 (57,77%).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În articolul despre "Cele mai bune site-uri de ştiinţă româneşti" am promis că vom inventaria şi canalele de YouTube româneşti care se ocupă de ştiinţă. Ca şi în cazul site-urilor de ştiinţă în limba română, şi canalele YouTube cu conţinut ştiinţific sunt limitate numeric. În fapt am introdus în lista noastră şi site-uri mai generaliste, dar cu ceva conţinut ştiinţific, pentru a vă forma o idee mai bună cu privire la subiect, dar şi pentru a da consistenţă articolului. Iată care sunt cele mai bune canale YouTube de ştiinţă în limba română.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Topurile site-urilor de ştiinţă realizate de site-urile de contorizare a traficului, precum trafic.ro, nu sunt de încredere. Acestea pun la rubrica "ştiinţă" atât ştiinţa, cât şi pseudoştiinţa. Am realizat aşadar o analiză a tuturor site-urilor de ştiinţă în limba română (de care avem cunoştinţă) şi le caracterizăm în câteva cuvinte. Nu este posibil de realizat un top al site-urilor de ştiinţă româneşti, dat fiind că nu există suficiente site-uri dedicate ştiinţei, iar diferenţele dintre acestea sunt foarte mari (unele publică foarte rar, altele amestecă ştiinţa cu alte domenii etc.).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
De 20 de ani John Brockman, editorul Edge.com, derulează un proiect interesant: pune o întrebare la care trebuie să răspundă diverse somităţi din variate domenii ale ştiinţei şi tehnologiei. Ultima provocare a fost aceea de a solicita unui grup de 284 de personalităţi din diverse zone ale cunoaşterii, cu precădere oameni de ştiinţă, să dezvăluie "întrebarea ultimă", întrebarea pentru care ar vrea să fie reamintiţi. Iată o selecţie de 20 de întrebări, care ni s-au părut cele mai interesante.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
De câte ori trebuie să îndoi o foaie de hârtie pentru a contrui un turn de hârtie cât tot Universul?
În acest articol vrem să facem următorul experiment: să vedem de câte ori trebuie să îndoim o foaie de hârtie pentru a crea un turn înalt cât universul. O foaie de hârtie are o grosime de 0,05 mm. De câte ori trebuie să o îndoim pentru a construi un turn de hârtie cât tot Universul?
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
În 2011 echipa de cercetători responsabili de sonda spaţială LRO (Lunar Reconnaissance Orbiter) au realizat un videoclip de 5 minute care conţine un tur virtual al Lunii. După 6 ani, folosind date suplimentare obţinute în această perioadă, un nou videoclip prezintă suprafaţa satelitului natural al Pământului în 4K.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
credit imagine: sattrackcam.blogspot.com
Pe 24 mai 2019 compania SpaceX a lansat în spaţiu primii sateliţi din proiectul STARLINK, mai precis un grup de 60 de sateliţi care reprezintă prima lansare dintr-o serie de lansări care urmăresc crearea unei constelaţii de sateliţi ce vor asigura acces la Internet la nivel global. Un astronom danez, Marco Langbroek, a folosit datele publice disponibile pentru a detecta şi filma sateliţii, traversând cerul. Rezultatul este în videoclipul de mai jos...
SpaceX vrea să lanseze în jur de 12.000 de sateliţi în trei orbite diferite până la finalul anului 2020: 1.600 de sateliţi la o altitudine de 550 km, 2.800 la 1.150 km şi 7.500 de sateliţi pe orbită la 340 km. Costul total al proiectului este de circa 10 miliarde dolari.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Colaj cu obiectele cereşti "vizitate" de sondele spaţiale Voyager 1 şi 2
Voyager 1 şi 2, sonde spaţiale ale NASA, au fost lansate în 1977. După incursiuni în apropierea corpurilor cereşti din sistemul nostru solar, acestea au pornit în misiuni interstelare, vizând părăsirea heliosferei (un fel de bulă generată de Soare în mediul interstelar, un strat extern format din particule de energie ridicată emise de Soare). Voyager 1 a fost, în fapt, primul obiect uman care a intrat în spaţiul interstelar, în 2012. Vă prezentăm în acest articol povestea celor două sonde spaţiale (ce corpuri cosmice au vizitat şi fotografiile realizate), în două scurte videoclipuri.
- Detalii
- Scris de: Iosif A.
Gaură neagră devorând o stea-partener
Găurile negre au făcut subiectul a nenumărate articole de presă în ultimii ani, ceea ce înseamnă, e de presupus, că un procent decent al populaţiei are o idee despre existenţa şi natura acestora obiecte cosmice. Probabil momentul de graţie a fost 2015, când au fost detectate pentru prima dată vibraţii ale spaţiu-timpului, sub forma unor unde gravitaţionale generate de coliziunea a două găuri negre (citeşte articolul despre descoperirea undelor gravitaţionale).
- Detalii
- Scris de: Iosif A.