În videoclipul de mai jos puteți vedea 30 de moduri de a organiza traficul într-o intersecție, pentru fiecare mod indicându-se traficul de mașini pe minut. Se pleacă de la un trafic de 191 de mașini pe minut, iar ultima simulare ajunge la 1.099 mașini pe minut. Sigur, după cum veți vedea, ultima variantă este complicată, cu certitudine una care presupune costuri de construcție enorme (cel puțin comparate cu costurile unei intersecții obișnuite).

Se spune că „informația înseamnă putere”. Posibil, dar doar pentru aceia care reușesc să proceseze în mod corect informația. Iar de această capacitate, pe care se pare că am luat-o prea ușor drept garantată, nu dispune oricine.

De mai bine de un an de zile suntem într-o situație în care generațiile aflate în viață nu au mai fost. În mod aproape miraculos, suntem acum într-o perioadă în care avem speranță, odată cu apariția unor vaccinuri cu eficiență sporită împotriva virusului. Cum ar fi mers lucrurile dacă această pandemie ar fi avut loc acum 30 de ani?

Ce am văzut în acest an de pandemie și probabil că am fi putut evita? Iată trei idei.


Halou materie întunecată (reprezentare grafică). credit: wikipedia.org

Materia întunecată este substanța ipotetică ce ar reprezenta 80% din materie sau 24% din totalul de materie și energie din univers. Materia întunecată nu trebuie confundată cu energia întunecată. Acestea sunt două lucruri complet diferite. Energia întunecată este ceea ce face ca universul să se extindă, pe când materia întunecată este cea care face galaxiile să se rotească mai repede. Dar materia întunecată explică și alte fenomene cosmice, după cum vom vedea mai jos.

Dar ce este materia întunecată? Acum 20 de ani am crezut că materia întunecată este cel mai probabil făcută dintr-un fel de particulă pe care nu am identificat-o încă. La vremea respectivă existau destul de multe propuneri de particule noi care să se potrivească cu datele, cum ar fi particulele supersimetrice sau axionii.

Dacă vrem să accelerăm un obiect în timp ce ne aflăm în spațiul cosmic, o modalitate de a face acest lucru este cu ajutorul unei tehnici numite „asistență gravitațională” (sau „praștie gravitațională”). De exemplu, NASA a accelerat unele sonde spațiale folosind tehnica asistenței gravitaționale în jurul lui Jupiter și al altor planete. Dar nu încalcă principiul conservării energiei și al conservării impulsului această metodă?

Biroul de Cercetări Sociale, un institut independent de cercetări sociologice, a făcut recent publice rezultatele unui studiu cu privire la religiozitatea românilor. Sondajul a fost efectuat în perioada 30 martie - 11 aprilie 2021 pe un eșantion național de 1.420 persoane, alcătuit astfel încât să aibă reprezentativitate națională, cu o eroare statistică de +/-2,6% la un interval de încredere de 95%.


Acropola din Atena (pictură de Leo von Klenze)

Cum putem scrie cu adevărat istoria reală a unor societăți ale căror standarde de adevăr și realitate erau destul de diferite de ale noastre? Cât de rațional este să vorbești despre state, societăți și economii din timpuri istorice îndepărtate, unde locuitorii ar fi găsit ideile de „stat”,  „societate” sau „economie” cu totul lipsite de sens? Cum este posibil să înțelegem în mod rațional moduri de viață care presupuneau sprijinul activ al ființelor și forțelor „supranaturale”, fenomene care sfidează rațiunea și știința noastră? Pe scurt, cum putem spera să putem vreodată să exprimăm adevărul despre realitățile care au fost trăite de popoarele nemoderne?

Caracatița mimetică este un maestru al deghizării. În starea sa naturală, caracatița mimetică are o culoare bej deschis. Ca majoritatea caracatițelor, își poate schimba pigmentul pielii pentru a nu mai putea fi identificată de prădători, luând culoarea mediului înconjurător. Dar caracatița mimetică duce lucrurile la un alt nivel...

Poate fi găsită în Indonezia și în Marea Barieră de Corali. Este o caracatiță atât de inteligentă, încât atunci când se simte amenințată poate păcăli posibilii prădători, făcându-i să creadă că este de fapt o altă specie. Face acest lucru schimbându-și culoarea, forma corpului și, cel mai interesant, modul în care se mișcă și se comportă.

Marile companii nu-și permit să fabrice produse (prea) fiabile: mașini, telefoane sau becuri...
Să ne imaginăm un bec care nu se arde niciodată. Ai cinci becuri în casă, le cumperi când achiziționezi casa - și cu asta basta!
Ori îți cumperi un telefon mobil care-ți place astăzi și ieși cu el la pensie, peste 40 de ani. Între timp i-ai schimbat bateria de câteva ori.
Sau îți cumperi o mașină care nu se strică niciodată în 20 de ani de utilizare - și tot ce faci este să-i pui benzină și ulei din când în când.
Sună bine. Pentru tine, ca utilizator. Dar pentru cei care le fabrică și vând?


În diagrama de mai sus puteți vedea dezintegrarea beta. 
Dezintegrarea beta constă în transformarea unui neutron într-un proton, reacţie însoţită de emisia unui electron şi a unei particule de masă extrem de mică şi fără sarcină electrică numită anti-neutrino.

Diagramele Feynman sunt reprezentări grafice ale interacțiunilor dintre particule. Acestea sunt un instrument vizual formidabil, care poate înlocui în bună măsură calcule complicate. În videoclipul de mai jos puteți vedea: de ce este util să înțelegeți modul în care se interpretează o diagramă Feynman, care sunt regulile de reprezentare pe o diagramă Feynman și care sunt regulile pe care particulele urmează particulele care iau parte în interacțiuni prin intermediul forțelor fundamentale.

Taurii sunt enervați de culoarea roșie, acesta fiind motivul pentru care atacă toreadorul

În fapt, taurul nu vede culoarea roșie, așa că povestea conform căreia taurii de coridă ar fi atraşi (enervaí) de culoarea roşie nu are sens; aceştia sunt atraşi de fapt de mişcarea pânzei cu care sunt provocaţi.

1. Un fluture imită perfect, când își închide aripile, o frunză îngălbenită, uscată. Când le deschide, are un colorit de o frumusețe deosebită. (link ‹eng›)

2. Hiroo Onoda a fost un militar japonez care a continuat să lupte în cel de-Al II-lea Război Mondial încă 29 de ani, ascuns într-o junglă de pe insula Lubang din Filipine (de unde avea diverse incursiuni în afara junglei, omorând, jefuind, distrugând proprietăți), pentru că nu a știut că se terminase. Onoda primise ordine clare din partea ofițerului superior, Yoshimi Taniguchi, de a nu capitula indiferent de circumstanțe. Au fost multe încercări de a-l identifica și convinge că trebuie să încheie lupta (manifeste aruncate în junglă, forțe speciale trimise să-l găsească), dar Onoda nu s-a lăsat convins, crezând că e vorba de acțiuni de intoxicare ale inamicului. Revenit în fine în Japonia, descoperit și convins de un aventurier că războiul chiar se sfârșise, a fost dezamăgit de ce a găsit (o societate japoneză capitalistă, ce-și pierduse o parte din valorile de dinainte de război) și s-a mutat în Brazilia, unde a și murit. (link ‹ro›)


Victimele accidentelor de trafic rutier

În luna mai 2020 Institutul Naţional de Medicină Legală „Mina Minovici” a făcut public „Raportul asupra activităţii reţelei de medicină legală în anul 2019”. În acest raport sunt prezentate o serie de statistici cu privire la cauzalitatea mortalității în România. Printre cele mai relevante cifre: 1) 2.047 de decese ca urmare a accidentelor rutiere în 2019; 2) 2.401 sinucideri la nivel naţional; 3) afecţiunile cardiovasculare, reprezintă cea mai importantă cauză de moarte neviolentă în 2018 (58%).

În aprilie 2021 se vor împlini 13 ani de când am scris primul articol pe Scientia (Cum funcționează spectrul electromagnetic). În acești ani am publicat circa 8.000 de articole. În 2020 am avut o audiență de circa 2,2 milioane de utilizatori unici. Iată cele mai citite articole, publicate în anul 2020 pe scientia.ro. Plus o serie de articole ce credem că merită citite.

1. Sunt albine care, obosite, trag un pui de somn pe floarea pe care sunt pentru a culege polen. (link ‹eng›)


2. În 1896 ciuma bubonică a lovit Mumbaiul, India. Guvernul indian l-a chemat pe Waldemar Haffkine, cel care crease primul vaccin împotriva holerei. După 3 luni de muncă asiduă și teste pe sine însuși, Waldemar face vaccinul. Eficiența vaccinului a fost mai mare de 50%. (link ‹eng›)


Arborele pagodelor, Tokio

1. Arborele pagodelor (Ginkgo biloba) sau ginco este cea mai veche specie de arbori, având o vechime de circa 200 milioane de ani.

2. Rata de condamnare în sistemul juridic japonez este de 99%. Judecătorii japonezi nu prea știu să achite ori procurorii merg în instanță doar cu cazuri foarte solide...

3. 95% din populația Egiptului locuiește pe 4% din teritoriul țării, pe o fâșie verde care urmează albia fluviului Nil.

 

Testele de personalitate sunt folosite astăzi la scară largă de indivizi, școli, companii și instituții ale statului. Se presupune că aceste teste oferă un răspuns corect cu privire la personalitatea celor care le susțin. Iar această clasificare asigură, pe lângă o bună înțelegere de sine, un instrument util pentru companii pentru a angaja oamenii potriviți pentru anumite poziții. Dar, în fapt, lucrurile sunt de parte de a fi atât de simple. De exemplu, un studiu a descoperit că jumătate dintre cei care dau testul Myers-Briggs de două ori, la diferență de 5 săptămâni, a doua oară au rezultate atât de diferite, încât sunt plasați într-o categorie diferită de personalitate.

Despre tehnologia 5G (a 5-a generație de tehnologie pentru telefoane mobile) se discută deja de ceva vreme. Cei care știu sigur că este o tehnologie nocivă au ajuns să manifesteze în stradă (în multe dintre țările lumii) și să atace antene de comunicații (au fost incidente cel puțin în Olanda, Belgia, Irlanda și Marea Britanie). Pe de altă parte există și un discurs liniștitor al unor experți, care ne spun că tehnologia este sigură și că frica de 5G este doar o copie a fricii (nejustificate) de 2G, 3G și 4G.

Sabine Hossenfelder, fiziciană de origine germană, fără a afirma că tehnologia 5G este nocivă, arată că, în fapt, la acest moment nu știm prea multe despre posibilul impact pe termen lung al frecvențelor asociate tehnologiei 5G asupra sănătății umane. Iată principalele idei exprimate de aceasta:

Acest articol constă din două videoclipuri în care fiziciana de origine germană Sabine Hossenfelder  abordează două subiecte aflate la granița științei și a gândirii: „infinitul” și „singularitatea”. Există infinitul sau este doar un element matematic? Dar singularitatea?


Fată cu albinism și heterocromie.
credit: Amina Arsakova (www.instagram.com/aminaarsakova)

În imaginea de mai sus este o imagine a unei fete de 11 ani pe nume Amina Ependieva, fotografiată recent de Amina Arsakova, fotograf de etnie cecenă. Fotografia nu este prelucrată pe calculator. Fata suferă de două afecțiuni: albinism și heterocromie. De aici pielea și părul albe, precum și ochii de culori diferite. O frumusețe stranie, văzută de regulă în filmele SF.


CTE Sud. credit: elcen.ro

Încălzirea și apa caldă în București se asigură cu ajutorul a două companii (de stat): ELCEN (Electrocentrale București), aflată în reorganizare judiciară, și CMTEB (Compania Municipală Termoenergetica București, fostul RADET, în faliment din aprilie 2019). De ce două companii? Greu de justificat, dar cu certitudine această împărțire a responsabilităților constituie una dintre problemele fundamentele ale ineficienței sistemului de termoficare în ansamblul lui. Au fost discuții multiple despre unirea celor două companii, deocamdată fără rezultate.

Iată care sunt rolurile celor două companii și în ce constau problemele de furnizare a agentului termic (apă caldă de consum și încălzire).


Materia curbează spaţiu-timpul, iar spaţiu-timpul curbat dictează mişcarea materiei în univers. credit: LIGO/T. Pyle

Asta este ce spune Einstein: „spațiul nu are o existență independentă”. În 1916 acesta a publicat cartea „Relativitatea. Teoria specială și generală”, destinată mai degrabă publicului larg, cu o minimă prezență a matematicii. La aceasta a adus cinci completări de-a lungul timpului, sub forma unor anexe. Ultima anexă, intitulată „Relativitatea și problema spațiului” a fost adăugată în 1952, la 36 de ani, așadar, de la publicarea primei ediții și cu 3 ani înainte de moarte. Iată ce spune Einstein, în propriile cuvinte, despre (in)existența spațiului, ulterior venind noi cu unele încercări de clarificare suplimentare.

Luați cazul deplasării spre roșu. Fotonii sunt, în fapt, purtători ai undelor electromagnetice. Fotonii au frecvență, iar această frecvență (ori lungime de undă) ne indică energia acestora. Într-un univers aflat în expansiune (spațiul se mărește în mod constant), lungimea de undă a unor fotoni, să spunem, primordiali, în deplasare prin univers, crește pe măsură ce spațiul se dilată. Dar această creștere a lungimii de undă înseamnă o scădere a energiei fotonului. Unde se duce această energie? Nicăieri. Este doar un efect al expansiunii universului.

1. Un sat norvegian montan a instalat oglinzi enorme pe vârfurile munților pentru a reflecta lumina Soarelui către piața centrală. În felul acesta iernile au devenit mai... luminoase. (link ‹eng›)


Albert Einstein

1. Curierul cu cel mai mare bacșiș. În 1922 Einstein a făcut un tur în Japonia. Un curier, care i-a adus un pachet la hotel, nu a vrut să primească bacșiș de la celebrul fizician. Einstein a scris repede pe un bilețel, în germană: „A viață modestă și liniștită aduce mai multă bucurie decât urmărirea succesului, fiind mereu neliniștit”, pe care i l-a dat curierului. Bilețelul s-a vândut la licitație în 2017 în Israel cu 1,56 milioane dolari. (link ‹eng›)

1. Meteoritul Hoba este cel mai mare meteorit intact de pe Terra. Are circa 60 de tone și a lovit Terra acum circa 80.000 de ani. Este și cea mai mare bucată de fier de proveniență naturală de pe Pământ. Astăzi meteoritul este atracție turistică. (link ‹eng›)

Este vorba despre probabilitate, desigur. Iar probabilitatea unui eveniment este dată de raportul dintre numărul cazurilor favorabile și numărul cazurilor posibile. Un exemplu simplu este cel al unei monede, unde există două posibilități în cazul aruncării acesteia: cap sau pajură. Probabilitatea  de a avea cap sau pajură este, firește, de 50%, rezultată din raportul dintre numărul cazurilor favorabile (1 - sau cap, sau pajură) și numărul cazurilor posibile (2 - cap și pajură).

Iată de ce dacă aruncați cu o pereche de zaruri normale, cel mai probabil rezultat (suma celor două zaruri) va fi 7.

1. Focurile din zona Arctică produc emisii record de dioxid de carbon, cu 35% mai mult decât anul anterior. Aceste focuri din tundra arctică eliberează CO2 stocat de milenii în sol. Aceste focuri fac parte dintr-un ciclu vicios: aceste emisii alimentează încălzirea globală, ceea ce duce la mai multe incendii, ceea ce duce la cantități mai mari de dioxid de carbon eliberate în atmosferă șamd. (link ‹eng›) Credit_imagine: Nature.


2. Cele mai fraudate alegeri din istorie au avut loc, cel mai probabil, în Liberia în 1927. Charles D.B. King a fost reales cu 243.000 de voturi, pe când contracandidatul său a primit doar 9.000. Problema este că numărul celor cu drept de vot era de doar 15.000. (link ‹eng›)


Ou Fabergé

1. În lume mai sunt 57 de ouă Fabergé (în rusă: Яйца Фаберже́). În total au fost create 69. Celebrele bijuterii au fost realizate în St. Petersburg, Rusia, între 1885 și 1917 de către / sub coordonarea lui Peter Carl Fabergé, celebru bijutier rus. Ouăle au apărut ca urmare a unei solicitări a țarului Alexandru al III-lea al Rusiei, în 1885, care i-a cerut lui Fabergé să facă o bijuterie în formă de ou de Paște pentru soția sa. (link ‹ro›)


2. Anthony Enrique Gignac, un orfan columbian, s-a prezentat, cu succes, pentru 30 de ani, în SUA, drept prinț arab, prințul Khalid bin al-Saud, fiul regelui Arabiei Saudite. Către finalul lui 2017 a fost prins (pentru ultima oară); mâncase porc, iar un partener de afaceri a găsit dubios ca un musulman să facă asta. O poveste care va face subiectul unui film, cu certitudine. (link ‹eng›)

Parfumul se adresează direct unuia dintre simţuri, mirosul, dar implicaţiile acţiunii sale merg dincolo de simplul act al detectării unei anumite miresme, schimbând stări de spirit, modificând comportamente, relaxând, motivând, dând încredere ori oferind plăcere.

Orice opinii aţi avea despre viaţă şi oricare vă sunt principiile, un parfum rafinat nu vă va încurca niciodată şi nu veţi găsi argumente pentru a-l respinge.


 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro