Captură Google Maps cu rețeaua de autostrăzi din Europa

România are la momentul scrierii articolului 848 km de autostradă. În ultimii 30 de ani au fost doar 3 ani în care s-au finalizat mai mult de 50 km de autostradă pe an. Până în anul 2009 au fost mulți ani în care nu s-a recepționat niciun kilometru.

Un lucru puțin cunoscut, probabil, este că autostrada este o invenție legată de numele lui Adolf Hitler. Chiar dacă proiecte existau în Germania încă înainte de venirea sa la puterea (și chiar și mici proiecte puse în practică), Hitler este cel care a transformat conceptul de rețea de autostrăzi în realitate. Sigur, cu ajutorul a mii de muncitori nemți.

Hitler și-a propus să construiască „cea mai mare rețea de drumuri din lume”, pe care a văzut-o ca pe o condiție necesară pentru dezvoltarea economiei, pe lângă rolul strategic avut în asigurarea mobilității trupelor pe timpul unui conflict armat. Până în 1938 au fost construiți 2.500 km. Proiectul autostrăzilor a continuat și după război, Germania având astăzi 13.000 km de autostradă. Cele mai multe aspecte ale regimului lui Hitler au fost, firește, condamnate după cel De-al Doilea Război Mondial; autostrada a rămas un proiect admirat.

E greu să fii adult și să nu ai motive să te exprimi din când în când de genul: „Ce prost!” sau „Ce imbecil!”. Sigur, sunt și alte variante, precum: „Ce idiot!”, „Ce cretin!” ori, poate, „Ce dobitoc!”. Câteodată, singuri fiind, ne putem referi la noi înșine cu astfel de aprecieri, dar de regulă suntem mai blânzi, mai înțelegători când ne judecăm pentru fapte de care nu suntem mândri, care ne surprind până și pe noi.

Carlo M. Cipolla, italian, specializat în istoria economiei, sigur a avut o problemă cu prostia, pentru că a scris o carte despre asta în 1976, mai precis despre legile fundamentale ale prostiei umane; de aici titlul articolului. Iată despre ce este vorba...

Pământul nu a arătat mereu cum este astăzi, din punct de vedere al faunei. Dinozaurii sunt una dintre nenumăratele specii care au trăit vreme de multe milioane de ani și au dispărut la un moment dat. Ar fi fost interesant să fi mers în drumeții și să ne întâlnim cu unii azi, nu?

Majoritatea speciilor care au apărut pe Terra au și dispărut deja. Adică 99%! Între 500 de mii și un milion de specii care încă există sunt în pericol de extincție astăzi, ca urmare a modificării mediului lor de viață de către om.

Din 1970 și până astăzi acțiunile omului au dus la dispariția a peste 60% dintre toate mamiferele, păsările, peștii și reptilele de pe Pământ. Vă imaginați cum ar arăta o carte scrisă de animale despre impactul omului asupra lumii animale? Sigur, scriu astfel de cărți și oamenii, dar fără vreun impact semnificativ.

Dar să ne întoarcem la Beelzebufo.

 

NASA se pregătește pentru a trimite oameni pe planeta Marte. În prezent sunt deja pe Marte roboți care explorează suprafața Planetei Roșii, îmbunătățind cunoașterea cu privire la aceasta.

Iată care sunt cele șase tehnologii prezentate în videoclip:
1. Sisteme de propulsie avansate
2. Echipamente de aterizare gonflabile
3. Costume spațiale high-tech
4. Locuințe și laboratoare mobile
5. Sisteme de alimentare cu energie
6. Comunicații prin laser

Să clarificăm lucrurile de la început: pentru că sunt prost traduse. Din păcate nu sunt prea mulți traducători români care să și înțeleagă ceea ce traduc, iar când vine vorba de știință, asta e obligatoriu. Altfel, la traducere, în loc de știință ies aberații. Neîndoielnic, nu e suficient să știi bine limba engleză ca să poți traduce decent o carte de știință.

Intru recent într-o librărie din București și deschid la întâmplare o carte intitulată „O să râzi, totul e chimie”, scrisă de o autoare cu nume excentric, Mai Thi Nguyen-Kim. O carte, înțeleg, care a câștigat un premiu, deci presupun că vorbim de o carte foarte bună.

Ieri am văzut următoarea scenă: un vecin cu doi copii, a cărui mașină stătuse în parcare sub incidența directă a razelor solare vreme de câteva ore, dăduse drumul la aerul condiționat din mașină, iar ei stăteau afară, lângă mașină, așteptând ca interiorul habitaclului mașinii să se răcească.

Sigur, după o vreme temperatura din mașină se va răci și astfel. Dar există o metodă simplă prin care aduci în câteva secunde temperatura din mașină la nivelul temperaturii de afară. Iată despre ce este vorba.

Am scris recent un articol despre faptul că harta lumii este înșelătoare sub aspectul dimensiunii relative a țărilor (cât de mari sunt țările, din punct de vedere al suprafeței, una față de alta, în mod real). Pe harta lumii, de exemplu, Groenlanda pare să fie de aceeași dimensiune cu Africa. În realitate, Groenlanda are o suprafață de 0,8 milioane km2, iar Africa o suprafață de 11,6 milioane km2. România are o suprafață mai mare decât cea a Belarusului și apropiată, dar mai mică, decât cea a Marii Britanii sau Poloniei, dar pe hartă lucrurile par diferite.

În acest articol vă invităm să vedeți cum se compară din punct de vedere al suprafeței câteva dintre țările lumii. Am selectat primele opt țări, una sub alta, pentru o comparație fidelă.

Astronauții NASA aflați pe Stația Spațială Internațională, SSI, (unde există gravitație, dar, din cauza vitezei, astronauții sunt în stare de imponderabilitate) au un program zilnic de 2,5 ore de pregătire fizică. Pe SSI, fără antrenament, mușchii nu mai sunt utilizați ca pe Pământ, iar efectele imponderabilității trebuie cumva combătute: prin antrenament fizic.

Iată subiectele videoclipurilor din această selecție:
1. Cum se antrenează astronauții în spațiu
2. Cum funcționează prejudecățile rasiale
3. Și animalele au personalitate
4. Sunt medicamentele generice identice cu cele originale?
5. Cum să „răcești” atomii până aproape de zero absolut
6. Evoluția încălzirii globale începând cu 1880
7. Principiul incertitudinii al lui Heisenberg

Am scris în urmă cu câteva luni un articol despre cele mai bune site-uri de știință în limba română. Nu sunt foarte multe, dar pentru cei pasionați de domeniu, există suficiente articole publicate pe aceste platforme, cât să vă consolidați cultura științifică ori să aveți către ce să vă îndreptați atunci când aveți anumite curiozități științifice.

De mai multe săptămâni plănuim să publicăm și un altfel de top, al celor mai proaste site-uri de știință în limba română. De ce am face asta? Ideea este de a separa un pic apele, de a-i ajuta pe cei care încă mai au dubii cu privire la ce înseamnă o sursă serioasă de informare - să se lămurească ce merită și ce nu merită citit.

 

Imaginați-vă următoarele situații: o oală cu ulei încins, un șuvoi de metal topit sau o oală cu plumb topit. Ce s-ar întâmpla dacă ai băga mâna rapid în cele trei? Cât de vătămată ar fi mâna? Complet contraintuitiv, aceste experimente pot fi făcute fără a păți ceva (cu toate acestea, nu vă recomandăm să încercați așa ceva!). Iată câteva videoclipuri care ilustrează ceea ce am spus.

 

În fiecare zi, în fiecare săptămână, acceptăm termeni și condiții. Când facem asta, oferim companiilor dreptul legal să facă ce vor cu informațiile noastre și ale copiilor noștri. Ceea ce ne face să ne întrebăm: câte informații referitoare la copii oferim și care sunt implicațiile?

Sunt multe, inimaginabil de multe date care sunt produse și colectate referitoare la copii. Problema e mult mai mare decât simpla distribuire de informații despre copii de către părinți. E vorba de sisteme, nu de indivizi.

Pentru prima oară în istorie, urmărim informații individuale ale copiilor cu mult înainte să se nască, câteodată de la momentul concepției. Apoi după, pe parcursul vieții.


Pe hartă, evidențiate: China, India, Indonezia, Pakistan și Bangladeș

Populația lumii are în jur de 7,8 miliarde de locuitori. România, cu o populație (după domiciliu, ianuarie 2020) de circa 22,2 milioane, este o țară relativ mică. Chiar foarte mică, raportat la țările cele mai populate ale lumii, cum ar fi China (1,4 miliarde) sau India (1,36 miliarde). În primele zece cele mai populate țări veți descoperi țări pe care, cel mai probabil, nu le-ați fi încadrat în acest top.

Faptul că lumina se deplasează cu aceeași viteză în toate sistemele de referință, așadar cu aceeași viteză în raport cu orice corp pe care-l întâlnește, este una dintre cele mai importante descoperiri din istoria fizicii și unul dintre marile mistere ale naturii.

Fizicianul John C.H. Spence prezintă în cadrul unei conferințe susținute de „The Royal Institution” istoria modului în care fizicienii au abordat deplasarea luminii prin univers. De asemenea, acesta prezintă istoriile unora dintre cei mai mari cercetători din istorie, în încercarea acestora de a descoperi eterul ori un sistem de referință fundamental în univers.

 

Luând în calcul tot ce știm despre conștiință, aceasta pare a fi o stare emergentă care rezultă în urma comunicării unui număr enorm de neuroni. Suntem departe de a înțelege cum apare conștiința, iar cele mai bune teorii de astăzi nu ne ajută, în fapt, să progresăm prea mult.

Dar există vreo posibilitate ca universul, în întregul său, să fie conștient?

 

Sabine Hossenfelder, o fiziciană de origine germană, este una dintre cele mai cunoscute fețe de pe Internet când vine vorba de popularizarea științei. Aceasta are o abordare simplă, uneori la limita impoliteții, când vine vorba despre modul în care fizica e evoluat în ultimii 40 de ani.

Sabine a scris o carte acum doi ani, „Pierduți în matematică” (Lost in math), în care arată că modul în care se face știință astăzi împiedică progresul.

Anual Poliția Română afișează pe site-ul propriu principalele date cu referire la volumul și natura criminalității din România. Iată în continuare care sunt principalele date din anul 2019, comparate cu cele din anul 2018. Comparând volumul total al infracțiunilor la 100 mii locuitori se observă o ușoară creștere în 2019 (352.810 vs 344.934).

În 2019 au fost 262 de omoruri, 887 de violuri, 1.862 de oameni murind în accidente de mașină. Cele mai frecvente infracțiuni în 2019 au fost: furtul - 95.945 cazuri, loviri și alte violențe - 75.809 și distrugerea - 28.331. Mai jos, datele în detaliu.

Într-un articol publicat de Agerpres se arată că „Începând din acest an universitar, la Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie (UMFST) Târgu Mureş, la catedra de Psihiatrie, vom preda în curând un curs facultativ de hipnoterapie medicală şi medicina subconştientului. [...] Se pare că niciun curs opţional nu a trezit atât de mare interes ca acesta".

Poate vă întrebaţi ce înseamnă asta, cum am făcut noi. Ce înseamnă „medicina subconştientului"? Şi de ce e aşa de mare interesul? E semn bun? Nu prea... Iată despre ce este vorba.


Prima imagine a unei găuri negre. Imaginea nu este o fotografie, ci a fost creată cu ajutorul a multiple telescoape în cadrul proiectului EHT

Universul nostru este plin de paradoxuri și mistere. Deși înțelegerea universului și a planetei noastre s-a îmbunătățit extraordinar în ultimii 150 de ani, sunt încă nenumărate aspecte care ne scapă, pe care nu le înțelegem. Pe măsură ce cunoașterea progresează - și numărul problemelor pe care încercăm să le rezolvăm pare să crească.

Nu, încă nu avem dovada existenței universurilor paralele, chiar dacă au apărut multiple știri pe acest subiect, pornind de la identificări în cadrul proiectului  ANITA (ANtarctic Impulsive Transient Antenna) de neutrini de energie înaltă, care nu pot fi explicate deocamdată de cercetători. Aceștia au descoperit 3 (trei) neutrini de mare energie ce par să vină dinspre Terra, iar asta nu ar fi posibil. Dar avem un motiv foarte bun să credem că avem de-a face cu erori de măsurătoare ori există o explicație simplă, neidentificată încă, dat find că neutrinii de mare energie nu au fost identificați și de detectorul de neutrini IceCube [link1 (ro) și link2 (eng)]


Stele rătăcitoare trec din când în când, cam la 50.000 de ani, prin sistemul nostru solar. În 2013 a fost descoperită steaua Scholz, care a trecut prin Norul Oort acum circa 70.000 de ani. O stea numită Gliese 710 va trece la doar 10.000 UA (UA - unitate astronomică, distanța de la Soare la Terra) în circa 1,4 milioane de ani. Să fim sănătoși până atunci! [link (eng.)]

Einstein a spus că nimic nu poate călători mai repede decât viteza luminii. Probabil ai auzit ceva de genul ăsta. Dar este corect acest lucru?

Pentru a fi clari, nimeni nu știe în prezent să se deplaseze cu viteze mai mari decât lumina, așa că în acest sens nu este posibil. Dar deja știai asta și nu despre asta vom vorbi. În schimb, vreau să vedem dacă este posibilă, în principiu, deplasarea cu o viteză superluminică. Cu alte cuvinte, există ceva care ne împiedică să creăm vreodată o tehnologie care să permită deplasarea cu o viteză mai mare decât viteza luminii?

Dezastrul din cercetarea românească – despre IFIN-HH și ELI-NP

ELI-NP este un departament al Institutului Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară – Horia Hulubei (IFIN-HH) și face parte din proiectul european ELI (Extreme Light Infrastructure) desfășurat în 3 țări, Cehia, Ungaria și România. Baza din România a proiectului poartă numele de „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” sau, pe scurt, ELI-NP și este amplasată la Măgurele, lângă Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.

Cât de dispuși sunt românii să se vaccineze împotriva virusului SARS-CoV-2, dacă un vaccin ar fi disponibil? Astăzi mai multe publicații au preluat un articol apărut pe ziare.com, care a reflectat într-un articol scurt rezultatele unui sondaj cu mai multe capitole al IRES referitor la perioada pandemiei. Surprinzător a fost să observăm cât de puțini jurnaliști au fost curioși să caute și să citească integral raportul IRES, cei mai mulți mulțumindu-se cu puținul pus la dispoziție de site-ul amintit. De aici și concluziile pripite. Iată ce spune studiul, de fapt, despre cât sunt de dispuși românii să se vaccineze împotriva noului coronavirus. Desigur, vârsta celor întrebați are o importanță crucială.

Iată următoarea situație:
Un turist își petrece concediul într-o cabană, undeva la poalele unui munte. Dimineață pleacă la răsăritul Soarelui către vârful muntelui, unde ajunge la apus. Stă peste noapte pe vârful muntelui, într-o cabană rudimentară, iar dimineața următoare, la răsărit, pleacă spre locul său de cazare de la poalele muntelui, unde ajunge la apusul Soarelui.

Cum știți, Pământul este rotund. Ne-am obișnuit cu o anumită hartă a lumii, dar aceasta este înșelătoare atunci când vine vorba despre dimensiunea relativă a țărilor. Este dificilă reprezentarea unui sferoid, cum este Terra, pe o hârtie, în 2D. Cartografii folosesc ceva numit „proiecție” pentru a transforma globul în harta cu care suntem obișnuiți. Cea mai populară este proiecția Mercator.

Dar fiecare proiecție vine cu distorsiuni și propriul set de probleme. Nu există soluție ideală pentru a transforma un glob într-o hartă plană. Una dintre cele mai frecvente critici la adresa hărții Mercator este aceea că exagerează dimensiunea țărilor mai apropiate de poli (a Rusiei, de pildă), dar reduce dimensiunea celor din apropierea ecuatorului (Africa pare mult mai mică decât este în realitate, comparată cu alte state).

Pe proiecția Mercator, Groenlanda pare să fie de aceeași dimensiune cu Africa. În realitate, Groenlanda are o suprafață de 0,8 milioane km2, iar Africa o suprafață de 11,6 milioane km2, fiind așadar mai mare de aproape 14 ori și jumătate mai mare.


Reprezentare grafică a nivelului de dioxid de azot în Europa

Pe măsură ce noul virus s-a răspândit pe toată planeta, iar guvernele lumii au luat măsuri drastice de blocare a răspândirii acestuia, mișcarea persoanelor și producția industrială au încetinit, în special în zonele mai grav afectate. O consecință este că cerul lumii s-a mai curățat de gaze toxice.

Pisica lui Schrodinger
Experimentul imaginat de Erwin Schrödinger

Când este menționată mecanica cuantică, primul lucru ce vine în minte este, probabil, pisica lui Schrödinger. Asociat acestui experiment mental este conceptul de „superpoziție”. Iar inseparabilitatea cuantică (eng. quantum entanglement) este și ea implicată. Iată cum și de ce.

În mecanica cuantică nu există nici particule, nici unde. La nivel fundamental tot ce există este funcția de undă, notată cu litera grecească Ψ (Psi). Calculând funcția de undă (cu ajutorul ecuației lui Schrödinger, cum altfel?) obții probabilitatea rezultatului unei măsurători; de exemplu, dacă pisica din celebrul experiment mental inventat de Schrödinger este vie sau moartă.

 

Acum 12 ani, pe 30 aprilie 2008, scriam primul articol pe scientia.ro: Spectrul electromagnetic. Decizia de a crea a un site de știință a avut la bază două motive: 1) nu exista un site în limba română pe care să poți citi în voie, într-un limbaj inteligibil, despre știință și 2) am dorit o formă de a păstra cunoașterea acumulată prin lecturi.

De-a lungul anilor au fost mai mulți voluntari care au publicat pe Scientia. Câteva concursuri cu premii au fost, o vreme, un bun stimulent pentru aceștia, dar numărul lor a scăzut până spre zero cu timpul. Cel mai important contributor extern este astăzi cercetătoarea Cătălina Curceanu, care are propriul blog pe site.

Site-ul a acumulat în acești ani circa 7.700 de articole.

 

Spunem că planetele sistemului nostru solar orbitează în jurul Soarelui, dar acest lucru nu este foarte precis. În fapt, rotația are loc în jurul centrului de greutate comun (baricentrul) al tuturor corpurilor din sistemul nostru solar. După cum veți putea vedea în videoclipul de mai jos, uneori baricentrul este la mare distanță de centrul Soarelui, dacă luați în calcul diametrul enorm al astrului nostru.

Sunt convins că există viață pe alte planete. Logica mea este simplă. Viața nu a apărut „întâmplător” pe Pământ, ci în mod necesar, atunci când condițiile apariției vieții au fost îndeplinite.

Universul este atât de mare, încât este extrem de improbabil să nu existe nenumărate alte planete cu condiții propice pentru apariția și evoluția vieții. Așadar, viața a apărut și a evoluat, cel mai probabil, pe nenumărate alte planete.

Probabil că viața a apărut de mai multe ori pe planeta noastră. Condițiile inițiale propice apariției vieții încă există. Faptul că viața nu arată complet diferit pe Terra, înseamnă că sunt puține „traiectorii” posibile de evoluție a vieții. Un argument este faptul că au fost descoperite unele specii care au dispărut și au reapărut în mod natural pe Terra; această descoperire pare să confirme ideea cu „traiectoriile” posibile pentru evoluția vieții.

Acum două zile Cristian Tudor Popescu a publicat un articol intitulat „Dumnezeu există” pe site-ul republica.ro. Un articol care încearcă să arate, credem, printre altele, insignifianța omului în raport cu natura. Un articol bine scris, percutant, în stilul bine-cunoscut al gazetarului.

În articol acesta vorbește despre concepte complexe, precum „universul observabil”, „materia întunecată și energia întunecată” și vidul din interiorul atomului. Am fost curioși: cât de bine a surprins gazetarul, din punct de vedere științific, aceste concepte? Păi să vedem...


 


Ne poți ajuta cu o donaţie.


PayPal ()


Contact
| T&C | © 2020 Scientia.ro