Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 2493

Într-un articol publicat de Agerpres se arată că „Începând din acest an universitar, la Universitatea de Medicină, Farmacie, Ştiinţe şi Tehnologie (UMFST) Târgu Mureş, la catedra de Psihiatrie, vom preda în curând un curs facultativ de hipnoterapie medicală şi medicina subconştientului. [...] Se pare că niciun curs opţional nu a trezit atât de mare interes ca acesta".

Poate vă întrebaţi ce înseamnă asta, cum am făcut noi. Ce înseamnă „medicina subconştientului"? Şi de ce e aşa de mare interesul? E semn bun? Nu prea... Iată despre ce este vorba.

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 1827


Prima imagine a unei găuri negre. Imaginea nu este o fotografie, ci a fost creată cu ajutorul a multiple telescoape în cadrul proiectului EHT

Universul nostru este plin de paradoxuri și mistere. Deși înțelegerea universului și a planetei noastre s-a îmbunătățit extraordinar în ultimii 150 de ani, sunt încă nenumărate aspecte care ne scapă, pe care nu le înțelegem. Pe măsură ce cunoașterea progresează - și numărul problemelor pe care încercăm să le rezolvăm pare să crească.

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 848

• Nu, încă nu avem dovada existenței universurilor paralele, chiar dacă au apărut multiple știri pe acest subiect, pornind de la identificări în cadrul proiectului  ANITA (ANtarctic Impulsive Transient Antenna) de neutrini de energie înaltă, care nu pot fi explicate deocamdată de cercetători. Aceștia au descoperit 3 (trei) neutrini de mare energie ce par să vină dinspre Terra, iar asta nu ar fi posibil. Dar avem un motiv foarte bun să credem că avem de-a face cu erori de măsurătoare ori există o explicație simplă, neidentificată încă, dat find că neutrinii de mare energie nu au fost identificați și de detectorul de neutrini IceCube [link1 (ro) și link2 (eng)]


• Stele rătăcitoare trec din când în când, cam la 50.000 de ani, prin sistemul nostru solar. În 2013 a fost descoperită steaua Scholz, care a trecut prin Norul Oort acum circa 70.000 de ani. O stea numită Gliese 710 va trece la doar 10.000 UA (UA - unitate astronomică, distanța de la Soare la Terra) în circa 1,4 milioane de ani. Să fim sănătoși până atunci! [link (eng.)]

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 1534

Einstein a spus că nimic nu poate călători mai repede decât viteza luminii. Probabil ai auzit ceva de genul ăsta. Dar este corect acest lucru?

Pentru a fi clari, nimeni nu știe în prezent să se deplaseze cu viteze mai mari decât lumina, așa că în acest sens nu este posibil. Dar deja știai asta și nu despre asta vom vorbi. În schimb, vreau să vedem dacă este posibilă, în principiu, deplasarea cu o viteză superluminică. Cu alte cuvinte, există ceva care ne împiedică să creăm vreodată o tehnologie care să permită deplasarea cu o viteză mai mare decât viteza luminii?

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 987

• Dezastrul din cercetarea românească – despre IFIN-HH și ELI-NP

ELI-NP este un departament al Institutului Național pentru Fizică și Inginerie Nucleară – Horia Hulubei (IFIN-HH) și face parte din proiectul european ELI (Extreme Light Infrastructure) desfășurat în 3 țări, Cehia, Ungaria și România. Baza din România a proiectului poartă numele de „Extreme Light Infrastructure – Nuclear Physics” sau, pe scurt, ELI-NP și este amplasată la Măgurele, lângă Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizică și Inginerie Nucleară „Horia Hulubei”.

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 1197

Cât de dispuși sunt românii să se vaccineze împotriva virusului SARS-CoV-2, dacă un vaccin ar fi disponibil? Astăzi mai multe publicații au preluat un articol apărut pe ziare.com, care a reflectat într-un articol scurt rezultatele unui sondaj cu mai multe capitole al IRES referitor la perioada pandemiei. Surprinzător a fost să observăm cât de puțini jurnaliști au fost curioși să caute și să citească integral raportul IRES, cei mai mulți mulțumindu-se cu puținul pus la dispoziție de site-ul amintit. De aici și concluziile pripite. Iată ce spune studiul, de fapt, despre cât sunt de dispuși românii să se vaccineze împotriva noului coronavirus. Desigur, vârsta celor întrebați are o importanță crucială.

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 1135

Iată următoarea situație:
⇒ Un turist își petrece concediul într-o cabană, undeva la poalele unui munte. Dimineață pleacă la răsăritul Soarelui către vârful muntelui, unde ajunge la apus. Stă peste noapte pe vârful muntelui, într-o cabană rudimentară, iar dimineața următoare, la răsărit, pleacă spre locul său de cazare de la poalele muntelui, unde ajunge la apusul Soarelui.

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 2376

Cum știți, Pământul este rotund. Ne-am obișnuit cu o anumită hartă a lumii, dar aceasta este înșelătoare atunci când vine vorba despre dimensiunea relativă a țărilor. Este dificilă reprezentarea unui sferoid, cum este Terra, pe o hârtie, în 2D. Cartografii folosesc ceva numit „proiecție” pentru a transforma globul în harta cu care suntem obișnuiți. Cea mai populară este proiecția Mercator.

Dar fiecare proiecție vine cu distorsiuni și propriul set de probleme. Nu există soluție ideală pentru a transforma un glob într-o hartă plană. Una dintre cele mai frecvente critici la adresa hărții Mercator este aceea că exagerează dimensiunea țărilor mai apropiate de poli (a Rusiei, de pildă), dar reduce dimensiunea celor din apropierea ecuatorului (Africa pare mult mai mică decât este în realitate, comparată cu alte state).

Pe proiecția Mercator, Groenlanda pare să fie de aceeași dimensiune cu Africa. În realitate, Groenlanda are o suprafață de 0,8 milioane km2, iar Africa o suprafață de 11,6 milioane km2, fiind așadar mai mare de aproape 14 ori și jumătate mai mare.

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 998


Reprezentare grafică a nivelului de dioxid de azot în Europa

Pe măsură ce noul virus s-a răspândit pe toată planeta, iar guvernele lumii au luat măsuri drastice de blocare a răspândirii acestuia, mișcarea persoanelor și producția industrială au încetinit, în special în zonele mai grav afectate. O consecință este că cerul lumii s-a mai curățat de gaze toxice.

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 753
Pisica lui Schrodinger
Experimentul imaginat de Erwin Schrödinger

Când este menționată mecanica cuantică, primul lucru ce vine în minte este, probabil, pisica lui Schrödinger. Asociat acestui experiment mental este conceptul de „superpoziție”. Iar inseparabilitatea cuantică (eng. quantum entanglement) este și ea implicată. Iată cum și de ce.

În mecanica cuantică nu există nici particule, nici unde. La nivel fundamental tot ce există este funcția de undă, notată cu litera grecească Ψ (Psi). Calculând funcția de undă (cu ajutorul ecuației lui Schrödinger, cum altfel?) obții probabilitatea rezultatului unei măsurători; de exemplu, dacă pisica din celebrul experiment mental inventat de Schrödinger este vie sau moartă.

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 1230

 

Acum 12 ani, pe 30 aprilie 2008, scriam primul articol pe scientia.ro: Spectrul electromagnetic. Decizia de a crea a un site de știință a avut la bază două motive: 1) nu exista un site în limba română pe care să poți citi în voie, într-un limbaj inteligibil, despre știință și 2) am dorit o formă de a păstra cunoașterea acumulată prin lecturi.

De-a lungul anilor au fost mai mulți voluntari care au publicat pe Scientia. Câteva concursuri cu premii au fost, o vreme, un bun stimulent pentru aceștia, dar numărul lor a scăzut până spre zero cu timpul. Cel mai important contributor extern este astăzi cercetătoarea Cătălina Curceanu, care are propriul blog pe site.

Site-ul a acumulat în acești ani circa 7.700 de articole.

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 1476

 

Spunem că planetele sistemului nostru solar orbitează în jurul Soarelui, dar acest lucru nu este foarte precis. În fapt, rotația are loc în jurul centrului de greutate comun (baricentrul) al tuturor corpurilor din sistemul nostru solar. După cum veți putea vedea în videoclipul de mai jos, uneori baricentrul este la mare distanță de centrul Soarelui, dacă luați în calcul diametrul enorm al astrului nostru.

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 1814

Sunt convins că există viață pe alte planete. Logica mea este simplă. Viața nu a apărut „întâmplător” pe Pământ, ci în mod necesar, atunci când condițiile apariției vieții au fost îndeplinite.

Universul este atât de mare, încât este extrem de improbabil să nu existe nenumărate alte planete cu condiții propice pentru apariția și evoluția vieții. Așadar, viața a apărut și a evoluat, cel mai probabil, pe nenumărate alte planete.

Probabil că viața a apărut de mai multe ori pe planeta noastră. Condițiile inițiale propice apariției vieții încă există. Faptul că viața nu arată complet diferit pe Terra, înseamnă că sunt puține „traiectorii” posibile de evoluție a vieții. Un argument este faptul că au fost descoperite unele specii care au dispărut și au reapărut în mod natural pe Terra; această descoperire pare să confirme ideea cu „traiectoriile” posibile pentru evoluția vieții.

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 2357

Acum două zile Cristian Tudor Popescu a publicat un articol intitulat „Dumnezeu există” pe site-ul republica.ro. Un articol care încearcă să arate, credem, printre altele, insignifianța omului în raport cu natura. Un articol bine scris, percutant, în stilul bine-cunoscut al gazetarului.

În articol acesta vorbește despre concepte complexe, precum „universul observabil”, „materia întunecată și energia întunecată” și vidul din interiorul atomului. Am fost curioși: cât de bine a surprins gazetarul, din punct de vedere științific, aceste concepte? Păi să vedem...

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 1231

• „Tot interesul pentru boală și moarte este doar o altă expresie a interesului pentru viață” - Thomas Mann, Muntele Vrăjit

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 1669

 

Pe 26 februarie am avut primul caz de infectare confirmat cu SARS-CoV-2 în România. De atunci au trecut 50 de zile. Am învățat mai multe despre virus, am învățat să trăim simțindu-i prezența de fiecare dată când întoarcem cheia în broasca ușii. Și ne gândim că a venit vremea să ne întoarcem la ce a fost odată, la vremea dinaintea apariției Marelui Virus printre noi. Ce ne va aduce viitorul? Când revenim la normal?

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 1495

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 1032


Sistemul nostru solar (indicat cu scris albastru) se află pe unul dintre brațele Căii Lactee.
Clic dreapta - view image (pentru o rezoluţie superioară)

Sigur, un telescop ajută, dar și fără ajutorul unuia, cu ochiul liber, putem observa obiecte cosmice aflate la distanțe respectabile. „Respectabile” însemnând enorme. La urma urmelor, vedem ceea ce ajunge la ochii noștri, sub formă de fotoni, din segmentul vizibil al spectrului electromagnetic, oricât de mare ar fi distanța.

Una dintre probleme, care ne împiedică să vedem prea multe obiecte aflate la distanțe enorme, constă în aceea că sistemul nostru solar este situat pe unul dintre brațele galaxiei noastre, Calea Lactee, iar această situare în interiorul galaxiei, împreună cu faptul că galaxia noastră este enormă (circa 100.000 de ani-lumină diametru), cu un număr imposibil de numărat de stele, face ca lumina de la alte corpuri cerești, din afara galaxiei, să fie dificil de observat cu ochiul liber. Și totuși...

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 1098

Am mai scris pe subiectul ăsta. Ce am spus anterior, foarte pe scurt, a fost așa: a) Terra se deplasează în jurul Soarelui cu 30 km/s; b) sistemul nostru solar se deplasează în jurul centrului galaxiei cu 220 km/s; 3) raportat la radiația cosmică de fond, Terra s-ar deplasa cu 390 km/s. Calea Lactee s-ar deplasa cu 1.000 km/s către o anomalie gravitațională aflată la 150 de milioane de ani-lumină, denumită „marele atractor”.

Citiți acest articol; sunt date mai multe și explicate cu detalii. E un articol care a ajuns la aproape 100 de mii de citiri. Dar iată o perspectivă diferită, pentru a înțelege complexitatea fizicii și a interpretării ei. Dacă Terra ar fi singurul obiect static din univers, cum ar arăta universul? Ar arăta diferit? Probabil că nu. Dar ce înseamnă „static”, în repaus?

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 1270

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 1144

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 949

În videoclipul de mai jos sunt prezentate cinci idei care, cel mai probabil, sunt înțelese în mod greșit de cei mai mulți dintre noi. Iată cele cinci idei (rămânând să vedeți explicațiile pe larg în videoclip), în varianta corectă:
1. Pe Stația Spațială Internațională (SSI) astronauții simt gravitație (puteți citi și acest articol al nostru, video inclus, despre cum funcționează SSI).

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 1079

Sigur, răspunsul e simplu: pentru că nu avem. Dar întrebarea e, în fapt: nu ar trebui toți să purtăm măști? Care este sensul recomandărilor curente: purtați măști doar dacă aveți simptomele COVID-19 ori dacă sunteți răciți?

Probabil că cea mai bună recomandare ar fi: purtați tot timpul, când sunteți în public, măști. Iată de ce.

1. Una din căile principale de transmitere a noului coronavirus este prin picături de lichid eliminate prin tuse, strănut, vorbit.

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 2055


Virusul SARS-CoV-2 (reprezentare artist)

Stăm în case, așteptând sfârșitul epidemiei de COVID-19. Dar cât de realistă este această așteptare? Chiar credeți că va veni o zi, într-o lună, două, în care guvernul va anunța: „gata, puteți ieși afară din case și să vă reluați viața de dinainte de pandemie”? Puțin probabil... Iată de ce.

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 1106


Harta câmpului gravitaţional al Terrei (Potsdam Gravity Potato)

Care este diferența dintre masă și greutate? Ce măsoară un cântar obișnuit de baie? Greutatea ori masa? Ce ar măsura același cântar dacă te-ai așeza pe el pe o altă planetă? La aceste întrebări am răspuns în alte articole, cum ar fi acesta. Subiectul, pe scurt, este abordat și mai jos, în videoclipul pe care vă invităm să-l urmăriți.

Pe de altă parte, spunem că, pe Pământ, acționează asupra asupra noastră forța gravitațională. Există așa ceva?

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 1739


Pe axa verticală sunt reprezentate numărul de îmbolnăviri, pe axa orizontală numărul de zile.

În graficul de mai sus puteți vedea o privire comparativă a evoluției epidemiei COVID-19 în România și în cele trei țări europene cele mai afectate: Italia, Spania și Germania.

Am început graficul în ziua în care țările au consemnat 3 cazuri de infecție cu virusul SARS-CoV-2 (care provoacă COVID-19); în cazul Germaniei nu a fost posibil, dat fiind că prima informare a menționat 16 cazuri (24.02.2020).

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 1308

Un nou medicament reduce riscul de infarct cu 40%. Atacurile rechinilor împotriva oamenilor au crescut cu un factor de doi. Consumul unui litru de suc pe zi dublează probabilitatea de a avea cancer.

Acestea sunt toate exemple de risc relativ, un mod uzual de a prezenta riscul în presă. Evaluarea riscurilor reprezintă un complicat proces care implică gândire statistică și preferințe personale. O barieră în înțelegerea semnificației riscului o constituie neînțelegerea diferenței dintre riscul relativ și riscul absolut.

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 1248

De-a lungul istoriei, pe măsură ce omul s-a răspândit de-a lungul și de-a latul planetei, bolile infecțioase au fost o constantă a vieții. Chiar și în epoca modernă, cu toate progresele
științei, focare de infecții apar în mod regulat.

Iată mai jos un infografic care trece în revistă istoria pandemiilor.

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 1496


Câmp cuantic (reprezentare grafică). Vibrația câmpului, când atinge o anume energie, devine ceea ce numim „particulă”

Mecanica cuantică prezintă atât de multe idei completamente contraintuitive, încât una dintre mai luminate minți din fizica secolului al XX-lea, Richard Feynman, afirma: „Dacă ajungi să crezi că înțelegi mecanica cuantică, nu înțelegi mecanica cuantică”. Iar Einstein a murit convins că această teorie este incompletă, tocmai din cauza multiplelor fenomene greu, dacă nu imposibil de explicat.

În videoclipul de mai jos, care a fost filmat pe 20 ianuarie 2020 în cadrul conferințelor „The Royal Institution”, profesorul american Sean M. Carroll, unul dintre cei mai implicați fizicieni în popularizarea fizicii, trece în revistă, într-un stil viu și explicit, cele mai importante idei din mecanica cuantică, modul în care această teorie a evoluat și s-a consolidat.

Detalii
Categorie: Blogul Scientia
Accesări: 2133

Acest videoclip folosește date culese de sonda spațială Lunar Reconnaissance Orbiter pentru a recrea parte din panorama uimitoare pe care astronauții misiunii Apollo 13 au văzut-o, în călătoria lor periculoasă în jurul părții nevăzute a Lunii în 1970.

Aceste imagini, în rezoluția 4K, prezintă mai multe perspective ale suprafeței lunare, începând cu apusul și răsăritul soarelui și încheind cu momentul în care Apollo 13 restabilește contactul radio cu centrul de comandă a misiunii de pe Terra.

 

Sprijiniţi-ne cu o donaţie.


PayPal (€)


Contact | T&C | © 2020 Scientia.ro