Spune-ți opinia!

Câmpul magnetic al Pământului ne protejează de radiațiile spațiale. Dar ce s-ar întâmpla dacă acest câmp magnetic ar slăbi drastic, înainte să-şi schimbe direcţia?

Pământul are un scut eficient. Un câmp geomagnetic. Liniile de forță magnetice, forjate de curenții din miezul topit al planetei, "ies" la suprafaţă aproape de polii geografici, conectându-se între ei, făcând planeta noastră un magnet gigantic.

Câmpurile magnetice exercită o forță asupra particulelor încărcate electric, determinându-le să se rotească în jurul liniilor de forță. Este util, deoarece Pământul este bombardat constant de particule de mare energie, provenind mai ales de la Soare, dar câmpul magnetic al Pământului oferă o protecţie eficientă.

Deci, ce s-ar întâmpla dacă Pământul și-ar pierde câmpul? Ne-am pierde atmosfera? Viața ar dispărea, ca urmare a radiaţiei spaţiale?

Spune-ți opinia!

Jurnalistul Andrew Marantz a petrecut trei ani în lumea trolilor de pe Internet (trolii sunt persoane care publică, în mod intenţionat, mesaje ofensatoare ori cu un puternic conţinut emoţional) și a propagandiștilor de pe rețelele de socializare, încercând să înțeleagă cel fel de oameni sunt aceştia, care sunt convingerile lor reale şi cum fac pentru a-şi răspândi ideile şi a fi relevanţi în conversaţia publică.

Spune-ți opinia!

Când vorbim, propozițiile noastre sunt generate sub forma unui flux de sunete. Dar această proprietate a vorbirii nu reflectă modul în care limbajul în sine este organizat. Propozițiile sunt formate din cuvinte: unități discrete caracterizate de sens și formă, pe care le putem combina în numeroase moduri pentru a crea propoziții. Această decuplare dintre vorbire și limbă ridică o problemă: cum învață copiii, la o vârstă incredibil de fragedă, unitățile discrete ale limbilor lor, pornind de la undele sonore dezordonate pe care le aud?

Spune-ți opinia!

Erai pe drum spre casă când ai murit. Ai avut un accident de maşină. N-a fost cine ştie ce, dar a fost fatal. Aveai o soţie şi doi copii. Ai murit fără dureri. Doctorii au încercat din răsputeri să te salveze, dar fără succes. Corpul ţi-a fost pur şi simplu distrus; mai bine că ai murit, crede-mă. Şi după ce ai murit, m-ai întâlnit pe mine.

"Ce s-a întâmplat?", ai întrebat. "Unde sunt?"

"Ai murit", ţi-am răspuns fără ocolişuri. N-avea rost să te iau cu binişorul.

Spune-ți opinia!

În videoclipul de mai jos puteţi urmări un interviu de 30 de minute cu directorul Observatorului LIGO Hanford (LIGO - Laser Interferometer Gravitational-Wave Observatory), Michael Landry, vorbind despre undele gravitaţionale şi fizica ce a făcut posibilă descoperirea undelor gravitaţionale. În fapt, există două observatoare LIGO, al doilea este LIGO Livingston. Cele două sunt necesare pentru a putea valida descoperirile. Identificarea undelor gravitaţionale înseamnă măsurarea unor vibraţii ale spaţiului cu dimensiuni mai mici decât nucleul unui atom, ceea ce înseamnă că oricât de bine ar fi calibrat aparatul de măsură, este util să ai un alt instrument (al doilea observator LIGO) care să confirme orice detecţie a modificării spaţiului (undele gravitaţionale).

Spune-ți opinia!
Spune-ți opinia!


credit: scienceabc.com

Soarele este steaua cea mai apropiată de Pământ. Doar datorită Soarelui viaţa, așa cum o știm astăzi, există. Plantele transformă energia solară în energie chimică, acestea producând oxigen, fără de care nu am putea respira. Dar ce s-ar întâmpla dacă Soarele ar dispărea?

Pe scurt, imediat ce misterioasa dispariţie a Soarelui ar fi un fapt, nu am sesiza nimic pentru 8 minute. De ce 8 minute? Pentru că razele solare şi "influenţa gravitaţională" a Soarelui călătoresc cu viteza maximă în univers, viteza luminii. Cum Soarele se află la circa 149.600.000 km, dacă veţi face calculele veţi vedea că luminii îi ia un pic mai mult decât 8 minute pentru a ajunge pe Terra.

Ce s-ar întâmpla după cele 8 minute? Spaţiul din jurul Soarelui, acum curbat din cauza masei enormei a Soarelui (99,8% din masa întregului sistem solar) s-ar aplatiza, iar Terra şi-ar continua deplasarea în "linie dreaptă" (adică nu în orbita Soarelui, care... tocmai a dispărut) prin univers.

Spune-ți opinia!


Fluturele ochi de păun

Fluturele este o insectă din ordinul Lepidoptera. Ca toate Lepidopterele, fluturii sunt de remarcat pentru ciclul lor de viață neobișnuit, cu un stadiu larvar de omidă, un stadiu inactiv de pupă și o metamorfoză spectaculoasă într-o formă familiară de adult cu aripi colorate. Diversele modele formate pe aripile colorate și zborul lor grațios au făcut ca observarea fluturilor să devină un hobby popular. Iată mai jos o explicaţie însoţită de imagini a ciclului de viaţă al fluturilor.

Spune-ți opinia!


Imagine Copenhaga

Capitala Danemarcei are planuri pentru a atinge neutralitatea carbonică în șase ani, ceea ce ar însemna că Copenhaga ar fi primul oraş din lume care face asta. Și-au propus asta acum șase ani, iar în timpul trecut danezii nu au stat degeaba, dimpotrivă. Astăzi, dacă ai pierdut metroul, până să-ți pară rău, un alt tren sosește în stație (sistemul de trenuri este automatizat, trenurile sosind la 2 minute).

Spune-ți opinia!

Când lupii au fost reintroduşi în Parcul Național Yellowstone din Statele Unite, după o pauză de aproximativ 70 de ani, a apărut cea mai remarcabilă „cascadă trofică”. Ce este o cascadă trofică și cum anume pot lupii să schimbe râurile? Vă invităm să urmăriţi materialul de mai jos.

Spune-ți opinia!

Ecolocația (din limba greacă ēchō = ecou, sunet; + laina locare = a localiza) este o metodă de orientare în mediu și de detectare, identificare şi localizare a obiectelor din jur folosită de unele animale, cum ar fi liliecii, delfinii și unele păsări, prin care acestea își găsesc drumul, hrana sau evită obstacolele în timpul deplasării lor.

Animalul emite o serie de sunete cu frecvență înaltă (adesea neperceptibile pentru om) care ricoșează de obiecte sau obstacole și revin sub formă de ecou (ultrasunete), fiind detectate de urechi sau alți receptori senzoriali. Obiectul este localizat cu mare precizie cu ajutorul direcției ecoului și timpului scurs între emisia și recepția sunetului.

Dar ecolocația poate fi învățată și utilizată și de către om.

Spune-ți opinia!

De ce este apa uneori solidă, uneori lichidă şi uneori gazoasă? De ce depinde punctul de fierbere al apei, când molecule de apă se desprind de lichid, pentru a forma vapori în aerul din jur? Ce sunt stările de agregare ale materiei? Îngheaţă toate substanţele la 0oC?

Spune-ți opinia!

Richard Feynman (1918-1988) a fost unul dintre cei mai mari fizicieni ai secolului al XX-lea şi unul dintre cei mai înzestraţi vorbitori pe teme ştiinţifice din toate timpurile. Autor principal al celebrei teorii a electrodinamicii cuantice, Feynman a fost laureat al Premiul Nobel pentru fizică în anul 1965.

Iată în videoclipul de mai jos, modul în care Feynman explică frumuseţea lumii, pornind de la frumuseţea unei flori, arătând că înţelegerea ştiinţifică a lumii nu elimină plăcerea contemplării ei, ci dimpotrivă, adaugă la aceasta, adâncind, în fapt, misterul.

Spune-ți opinia!

Sculpturile lui Ivan Black fascinează prin transformarea acestora pe fondul mişcării. Ivan s-a născut la Londra în 1972. Interesul său pentru sculptură a început de copil, iar mișcarea a devenit repede centrală în activitatea sa, adăugând în timp straturi diferite de complexitate în lucrările sale.

Spune-ți opinia!

 

La începutul perioadei geologice numite Triasic, pe când continentele planetei erau blocate între cei doi poli în cadrul unui supercontinent, Pangea, Pământul este fierbinte, plat și foarte, foarte uscat. Dar apoi, cu circa 234 milioane de ani în urmă, climatul s-a schimbat brusc, începând să plouă.

Şi a plouat pentru circa 2 milioane de ani...

Spune-ți opinia!

 

Economia globală e în criză. Economiştii avertizează că ne aşteaptă încă 20 de ani de productivitate scăzută, şomaj ridicat şi inegalitate crescătoare. Economia şubredă alimentează nemulţumirile oamenilor la adresa autorităţilor şi dă naştere la mişcări extremiste pe tot globul. După 200 de ani de activitate industrială, planeta e distrusă de încălzirea globală şi că ne apropiem de a şasea dispariţie în masă de pe Terra. Încotro ne îndreptăm acum?

Spune-ți opinia!

Mexic - Oameni purtând măşti împotriva gripei porcine
Oameni purtând măşti împotriva gripei porcine. Mexic, aprilie 2009
Photo: Randal Sheppard, Flickr

 În cele mai multe cazuri animalele bolnave ca urmare a infecţiei cu un virus nu-i infectează pe oameni. Cu toate acestea, sunt cazuri când anumite virusuri fac saltul de la o specie la alta, infectând specii diferite, cum ar fi porcii şi oamenii (gripa porcină).

Este de reţinut că apropierea pe scara evoluţiei între specii favorizează infectarea a multiple specii de acelaşi virus. De exemplu, în cazul mamiferelor, un virus are nevoie de câteva mutaţii genetice norocoase pentru a putea infecta o altă specie de mamifere decât cea pe care o infectează în mod obișnuit. Dar va fi mult mai dificil pentru acelaşi virus să infecteze o insectă ori o plantă.

Spune-ți opinia!

 

În videoclipul de mai jos vă invităm să observați diferența dintre diferite stele din galaxia noastră, Calea Lactee, și unde se situează Soarele, steaua din centrul sistemului nostru solar, în raport cu alte stele cunoscute din galaxie.

Spune-ți opinia!


Prima imagine a unei găuri negre. Imaginea nu este o fotografie, ci a fost creată cu ajutorul a multiple telescoape în cadrul proiectului EHT

Ideile privind existenţa găurilor negre nu au apărut odată cu teoria generală a relativităţii a lui Einstein, ci cu mult înainte, deşi încercările au fost mai degrabă timide. Iată, în continuare, povestea evoluţiei gândirii privitoare la găurile negre.

Spune-ți opinia!

Teoria stringurilor (teoria sforilor, după cum mai este numită) susţine că dacă am avea la dispoziţie o tehnologie care să ne permită să vizualizăm materia la o scară mult mai mică decât e cu putinţă cu instrumentele actuale, am constata că particule fundamentale, precum electronul ori quarcurile (care formează protonii şi neutronii din nucleul atomilor) ar fi constituite din minuscule bucle unidimensionale. Creatorii şi adepţii acestei teorii descriu stringurile (sau corzile, sforile etc.) ca pe nişte filamente minuscule care vibrează sau oscilează într-o singură dimensiune.

Vă invităm să urmăriţi în videoclipul de mai jos o explicare a esenţei teoriei stringurilor de către fizicianul Brian Green, unul dintre cei care au fost implicaţi în crearea şi promovarea acesteia.

Spune-ți opinia!

 

Gravitația cuantică este o ramură a fizicii teoretice care are ca obiectiv unificarea mecanicii cuantice cu relativitatea generală, încercând să explice interacțiunea gravitațională la nivel cuantic. Dar acest articol nu este despre gravitaţia cuantică şi nici despre fizică.

În acest articol tot ce facem este să vă invităm să ascultaţi un cântec abia publicat pe canalul propriu YouTube de fiziciana germană Sabine Hossenfelder, care studiază gravitaţia cuantică. De ce? Pentru că melodia are un mesaj care merită ascultat, imaginile cu Pământul din videoclip sunt superbe şi pentru că, în fapt, cântecul este foarte frumos (iar fiziciana are o voce chiar foarte bună)!

Spune-ți opinia!


Centrala de la Cernobîl. În stânga imaginii: explozia reactorului 4 al centralei

Mulţi dintre cei care citiţi acest articol aţi văzut blockbusterul HBO "Cernobîl", film serial apărut în primăvara acestui an. În acest film, cu toată ficţiunea adăugată de scenarişti, aţi putut vedea, mai ales în ultimul episod, cum s-a ajuns la explozia din 26 aprilie 1986 a unui reactor al centralei nucleare de la Cernobîl, care a afectat o bună parte din Europa. În videoclipul de mai jos cercetătorul Cristian Presură explică mai mult decât atât: în circa 25 de minute acesta arată de ce e nevoie pentru a avea un reactor nuclear, cum funcţionează un reactor nuclear (cum sunt folosiţi atomii de uraniu pentru a produce energie electrică) şi ce s-a întâmplat la Cernobîl de s-a ajuns de la un test al echipamentelor la o explozie a unui reactor.

Spune-ți opinia!

În luna mai 2019 Institutul Naţional de Medicină Legală "Mina Minovici" a făcut public "Raportul asupra activităţii reţelei de medicină legală în anul 2018". În acest raport, pe lângă probleme administrative, sunt prezentate o serie de statistici cu privire la activitatea reţelei de medicină legală, arătând evoluţia a diverse fenomene sociale. Printre cele mai relevante cifre: 1) 2.039 de decese ca urmare a accidentelor rutiere în 2018, unul dintre cele mai mari procente din UE, raportat la un milion de locuitori; 2) 2.451 de sinucideri la nivel naţional, în creştere faţă de 2017; 3) afecţiunile cardiovasculare, reprezintă cea mai importantă cauză de moarte neviolentă în 2018 (57,77%).

Spune-ți opinia!

 

În articolul despre "Cele mai bune site-uri de ştiinţă româneşti" am promis că vom inventaria şi canalele de YouTube româneşti care se ocupă de ştiinţă. Ca şi în cazul site-urilor de ştiinţă în limba română, şi canalele YouTube cu conţinut ştiinţific sunt limitate numeric. În fapt am introdus în lista noastră şi site-uri mai generaliste, dar cu ceva conţinut ştiinţific, pentru a vă forma o idee mai bună  cu privire la subiect, dar şi pentru a da consistenţă articolului. Iată care sunt cele mai bune canale YouTube de ştiinţă în limba română.

Spune-ți opinia!

 

Topurile site-urilor de ştiinţă realizate de site-urile de contorizare a traficului, precum trafic.ro, nu sunt de încredere. Acestea pun la rubrica "ştiinţă" atât ştiinţa, cât şi pseudoştiinţa. Am realizat aşadar o analiză a tuturor site-urilor de ştiinţă în limba română (de care avem cunoştinţă) şi le caracterizăm în câteva cuvinte. Nu este posibil de realizat un top al site-urilor de ştiinţă româneşti, dat fiind că nu există suficiente site-uri dedicate ştiinţei, iar diferenţele dintre acestea sunt foarte mari (unele publică foarte rar, altele amestecă ştiinţa cu alte domenii etc.).

Spune-ți opinia!

 

De 20 de ani John Brockman, editorul Edge.com, derulează un proiect interesant: pune o întrebare la care trebuie să răspundă diverse somităţi din variate domenii ale ştiinţei şi tehnologiei. Ultima provocare a fost aceea de a solicita unui grup de 284 de personalităţi din diverse zone ale cunoaşterii, cu precădere oameni de ştiinţă, să dezvăluie "întrebarea ultimă", întrebarea pentru care ar vrea să fie reamintiţi. Iată o selecţie de 20 de întrebări, care ni s-au părut cele mai interesante.

Spune-ți opinia!

În acest articol vrem să facem următorul experiment: să vedem de câte ori trebuie să îndoim o foaie de hârtie pentru a crea un turn înalt cât universul. O foaie de hârtie are o grosime de 0,05 mm. De câte ori trebuie să o îndoim pentru a construi un turn de hârtie cât tot Universul?

Spune-ți opinia!

În 2011 echipa de cercetători responsabili de sonda spaţială LRO (Lunar Reconnaissance Orbiter)  au realizat un videoclip de 5 minute care conţine un tur virtual al Lunii. După 6 ani, folosind date suplimentare obţinute în această perioadă, un nou videoclip prezintă suprafaţa satelitului natural al Pământului în 4K.

Spune-ți opinia!


credit imagine: sattrackcam.blogspot.com

Pe 24 mai 2019 compania SpaceX a lansat în spaţiu primii sateliţi din proiectul STARLINK, mai precis un grup de 60 de sateliţi care reprezintă prima lansare dintr-o serie de lansări care urmăresc crearea unei constelaţii de sateliţi ce vor asigura acces la Internet la nivel global. Un astronom danez, Marco Langbroek, a folosit datele publice disponibile pentru a detecta şi filma sateliţii, traversând cerul. Rezultatul este în videoclipul de mai jos...

SpaceX vrea să lanseze în jur de 12.000 de sateliţi în trei orbite diferite până la finalul anului 2020: 1.600 de sateliţi la o altitudine de 550 km, 2.800 la 1.150 km şi 7.500 de sateliţi pe orbită la 340 km. Costul total al proiectului este de circa 10 miliarde dolari.

Spune-ți opinia!


Colaj cu obiectele cereşti "vizitate" de sondele spaţiale Voyager 1 şi 2

Voyager 1 şi 2, sonde spaţiale ale NASA, au fost lansate în  1977. După incursiuni în apropierea corpurilor cereşti din sistemul nostru solar, acestea au pornit în misiuni interstelare, vizând părăsirea heliosferei (un fel de bulă generată de Soare în mediul interstelar, un strat extern format din particule de energie ridicată emise de Soare). Voyager 1 a fost, în fapt, primul obiect uman care a intrat în spaţiul interstelar, în 2012. Vă prezentăm în acest articol povestea celor două sonde spaţiale (ce corpuri cosmice au vizitat şi fotografiile realizate), în două scurte videoclipuri.


 



Ar fi util dacă ne-ai sprijini cu o donație!
Donează
prin PayPal ori
Patron


Contact
| T&C | © 2021 Scientia.ro