În fiecare an, 10 premii Ig Nobel sunt acordate cercetătorilor sau personalităţilor care au obţinut rezultate trăznite în diverse domenii – de la fizică la economie, anatomie, biologie sau chiar pace. De multe ori aceste descoperiri par şi chiar sunt inutile, incredibile sau bizare şi stârnesc râsul. Ceremonia de acordare a premiilor Ig Nobel se desfăşoară la universitatea americană  Harvard.

Pe cât pare de incredibil, premiile Ig Nobel sunt înmânate învingătorilor de către laureaţi ai  premiilor... Nobel. În acest an cei care au înmânat aceste premii au fost Eric Mâşkin (premiul Nobel pentru economie, 2007), Oliver Hart (premiul Nobel pentru economie, 2016) şi Roy Glauber (premiul Nobel pentru fizică, 2005). A fost chiar şi un caz în care aceeaşi persoană a primit premiul Ig Nobel (în anul 2000) şi ulterior Nobel (în 2010) pentru fizică, evident, pentru descoperiri diverse. Vă prezentăm în continuare câteva dintre „descoperirile” premiate pentru anul  2017.


Premiul Ig Nobel pentru fizică a fost acordat cercetătorului Marc-Antoine Fardin, de la Laboratoire de Physique, Ecole Normale Superieure din Lyon, care a observat că pisicile, precum apa, iau forma vasului în care sunt puşi. Pisici lichide deci? Pe cât pare de bizar, rezultatele acestui studiu au fost publicate în revista Rheology Bulletin.

Premiul Ig Nobel pentru pace a fost acordat unui grup de cercetători condus de către Milo Puhan, care a descoperit faptul că sunetul instrumentului australian numit didgeridoo are un efect pozitiv asupra apneei din timpul somnului, care, la rândul ei, duce la sforăit. Rezultatele, publicate în British Medical Journal, arătau cum folosirea acestui instrument, ce reduce sforăitul, îmbunătăţeşte convieţuirea unui cuplu, generând pace în familie.

Un premiu cu adevărat bizar este cel acordat pentru economie, atribuit australianului Matthew J. Rockloff şi americanei Nancy Greer, care într-un articol publicat în Journal of Gambling Studies demonstrau că cei care au emoţii pozitive la ideea de a se plimba cu un crocodil în lesă au tendinţa de a juca mai mult la slot machines faţă de cei care aveau emoţii negative.

Premiul Ig Nobel pentru nutriţie a fost acordat unui grup de cercetători condus de către Feranda Ito de la Universidade Federal de Pernambuco din Brazilia care au studiat sângele uman în dieta vampirilor. Este vorba despre liliecii care se hrănesc cu sânge, cercetătorii demonstrând cum că atunci când aceştia nu au la dispoziţie pui sau alte păsări sălbatice tind să se hrănească cu sânge uman.

Pentru medicina premiul a fost acordat unui grup de cercetători francezi, condus de către Jean-Pierre Royet de la Lyon Neuroscience Research Center, care a măsurat (rezultatele fiind publicate într-un articol publicat în Frontiers în Human Neuroscience) nivelul de dezgust, măsurat în urma analizei activităţii cerebrale, faţă de mirosul diverselor tipologii de brânzeturi. S-a reuşit identificarea unei regiuni în creier legată de dezgustul generat de brânzeturile puternic mirositoare.

Premiul IgNobel pentru anatomie a fost acordat lui James A. Heathcote care, într-un articol publicat în 1995 în British Medical Journal încerca să răspundă la întrebarea: De ce persoanelor în vârstă le cresc urechile în timp ce restul corpului nu? Răspunsul era cum că... nu se ştie.

În final, premiul IgNobel pentru fluido-dinamică a fost acordat lui Jiwon Han, din Coreea de Sud, care a studiat modul ideal de a transporta o ceaşcă plină de cafea fără a vărsa nici o picătură. Articolul publicat în Achievements în the Life Sciences, demonstrează cum că cele mai mari şanse de a ajunge cu ceaşca de cafea plină este de a o ţine cu toate cele cinci degete ale mâini şi... de a merge înapoi. Pentru a ajunge la aceste concluzii cercetătorul coreean a efectuat modele matematice complexe. Amintiţi-vă de acest lucru data viitoare când duceţi cafeaua la birou!

Write comments...
symbols left.
You are a guest ( Sign Up ? )
or post as a guest
Loading comment... The comment will be refreshed after 00:00.

Be the first to comment.