În 2019 un neutrin cu energie foarte mare a fost măsurat în Antarctica. Cum direcția din care provenea era spre o gaură neagră care „înghițise” o stea, cercetătorii au bănuit că acest neutrin a fost generat în urma acestui proces. Totuși, calcule și observații recente arată cum că evenimentul TDE AT2019dsg nu poate fi cel care a generat neutrinul, căci prea puțină energie se formează în acest proces pentru a genera neutrini atât de energetici.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Atunci când se ciocnesc ioni de plumb sau de aur, pe lângă interacțiuni ale quarcurilor au loc și ciocniri de fotoni. Studiul acestor ciocniri de fotoni poate oferi informații utile despre fenomenele care au loc, existând speranțe că datele obținute ne-ar putea furniza indicii ale unei fizici dincolo de modelul standard al particulelor fundamentale.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
ISOLTRAP
Nucleele atomilor sunt compuse din protoni și neutroni care se regăsesc în interiorul nucleului în cadrul unor niveluri energetice și orbitali, așa cum este și cazul electronilor (puteți citi aici articolul nostru despre cum se distribuie electronii în cadrul atomului); există nuclee cu numere magice de neutroni sau protoni, adică cu nivelurile energetice complete. Printre acestea un rol deosebit îl joacă nucleul dublu magic staniu-100.
Recent, în cadrul unui experiment efectuat cu ajutorul spectrometrului de masă de mare precizie ISOLTRAP de la Cern, cercetătorii au reușit să se apropie de acest nucleu greu de produs, prin măsurători efectuate asupra nucleului de indiu-100.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
XENON1T
Acum circa un an cercetătorii din cadrul proiectului de cercetare XENON1T de la laboratorul subteran de la Gran Sasso au observat un exces de evenimente care ar fi putut fi datorat materiei întunecate, se zicea pe atunci. Un nou studiu arată că acest rezultat ar putea avea de-a face nu cu materia, ci cu energie întunecată, misterioasa energie care duce la expansiunea accelerată a universului.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Cercetătorii Matthew Bohman (stânga) și Christian Smorra arată locația capcanei Penning unde sunt răciți atomi într-un nou echipament care conține două capcane.
Credit: F. Sämmer/JGU
Studiul antimateriei este extrem de important pentru a înțelege ce s-a întâmplat cu aceasta imediat după Big Bang. Producerea și mai ales acumularea acesteia este dificilă. O nouă metodă pentru a menține și a răci antimateria la temperaturi joase a fost experimentată recent, metodă care dă rezultate extrem de încurajatoare.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Reprezentarea „singularității triunghiulare”: particula a1 produsă în cadrul coliziunilor de particule se descompune în două particule K* and K0.
Acestea interacționează pentru a produce două particule pi și f0.
Credit: Bernhard Ketzer/Uni Bonn
O nouă particulă sau un proces încă necunoscut? Acesta era misterul din cadrul unui experiment de la CERN (COMPASS) care a măsurat în 2015 un proces misterios, întrucât dădea naștere la ceea ce părea a fi o nouă particulă, dar care avea proprietăți bizare.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
„Coloanele creaţiei”, în versiunea SuperBIT (varianta originală aici)
În 2022 va fi lansat un balon umplut cu heliu, care folosește o nouă tehnologie. În acest balon va fi instalat un telescop care va efectua măsurători importante în astronomie, inclusiv pentru studiul materiei întunecate. Noul telescop în balon se numește SuperBIT, are un cost mult mai mic decât cele spațiale, va putea fi întreținut mult mai ușor decât unul plasat pe un satelit și va efectua observații astronomice unice.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Tetraquarcul Tcc+ (reprezentare grafică)
În cadrul proiectului de cercetare LHCb (Large Hadron Collider Beauty) de la Marele Accelerator de Hadroni (LHC) de la CERN a descoperită o nouă particulă exotică formată din două quarcuri și două antiquarcuri; noul tetraquarc este prima particulă exotică care are două quarcuri de tip charm.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Impulsuri laser de mare energie direcționate asupra unei ținte materiale pot genera jeturi de particule și antiparticule, dar și de raze gama, care să ne ajute să studiem procesele ce au loc în apropierea stelelor neutronice. Un astfel de studiu ar putea fi realizat la ELI-NP în România.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Lumina galaxiilor înconjoară o gaură neagră o dată sau de mai multe ori, în funcție de cât de aproape este, rezultatul fiind că vedem o galaxiei în mai multe direcții (imagini multiple). Credit imagine: Peter Laursen
Razele de lumină care provin de la galaxii îndepărtate în apropierea găurilor negre pot să se rotească în jurul acesteia de mai multe ori, datorită deformării spațiu-timpului, astfel încât observăm mai multe imagini ale aceleași galaxii.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Pentru prima data au fost măsurate unde gravitaționale care provin de la sisteme ce conțin o gaură neagră și o stea de neutroni. Aceste unde gravitaționale ne pot ajuta să înțelegem mai bine stelele de neutroni, dar și distribuția găurilor negre și a sistemelor de acest gen în univers.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
O cercetare a razelor cosmice efectuată pe SSI a observat că nucleele atomilor de fier se comportă diferit de cele ale altor atomi.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Doi cercetători au propus construirea unui accelerator pe Lună, care să atingă energii de o mie de ori mai mari decât cele de la LHC.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Rezultatul coliziunilor de particule în cadrul proiectului LHCb.
Fasciculul de protoni se deplasează de la stânga la dreapta. Liniile din imagine indică traiectele particulelor rezultate în timpul coliziunii.
Se numește oscilație între un mezon D0 și antimezonul D0; un efect de natură cuantică care a fost recent măsurat în cadrul proiectului LHCb de la Marele Accelerator de Hadroni (LHC) de la CERN, Geneva. Ca să aibă loc această oscilație trebuie să existe o diferență între masele celor două particule. Aceasta este cea mai mică măsurată vreodată în fizică, de doar 10-38 grame!
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Proiectul de cercetare colaborativ DES (Dark Energy Survey) a realizat și examinat cea mai mare hartă a galaxiilor din univers: circa 220 milioane de galaxii distribuite pe o optime din bolta cerească. Obiectivul este de a înțelege mai bine structura universului, compoziția acestuia și evoluția de la Big Bang până în prezent.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu