Ce se întâmplă după ce murim? Se termină totul sau există un fel de viaţă după moarte? Dintotdeauna această întrebare a suscitat un interes profund şi dezbateri aprinse. Un studiu recent, efectuat asupra pacienţilor care au fost declaraţi morţi din punct de vedere clinic pe o durată de câteva minute, însă s-au reîntors la viaţă, arată cum parte dintre aceştia ar fi rămas conştienţi pe durata „morţii clinice”. Cum era de aşteptat, rezultatele studiului sunt intens dezbătute, suscitând pe de o parte un viu interes, pe de alta scepticism profund. Să vedem deci despre ce este vorba.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Elena Serova este prima rusoaică ce a ajuns la bordul staţiei spaţiale internaţionale (ISS) unde va realiza o serie de experimente ştiinţifice şi va efectua operaţiuni de întreţinere a aparaturii de bord. Misiunea Elenei va dura 6 luni; în noiembrie 2014 este prevăzută sosirea la bordul ISS a unui nou echipaj, din care face parte o italiancă.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Posibila existenţă a vieţii în afara planetei noastre este un subiect fascinant, atât pentru oamenii de ştiinţă, cât şi pentru cei care se ocupă de cu totul altceva decât cu ştiinţa. Căutam semne de viaţă pe planeta Marte, dar şi în alte locuri, cum ar fi planetele îndepărtate, cele din afara sistemului solar, sau pe asteroizii şi cometele care trec prin apropierea noastră.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Experimentul AMS, situat la bordul Staţiei Spaţiale Internaţionale, a măsurat un exces de antimaterie, mai exact pozitroni, provenind din spaţiu. Care să fie cauza acestui exces? Una dintre ipoteze este legată de materia întunecată. Pozitronii ar putea proveni din anihilarea particulelor şi antiparticulelor de materie întunecată. Explicaţia însă ar putea să fie mai simplă, una oarecum banală.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
„Vântul” stelelor – presiunea exercitată de fotonii care provin de la stele – va fi folosit în călătorii spaţiale în viitorul apropiat. Ideea nu este nouă, însă construirea unor „pânze” adecvate pentru aceste nave spaţiale nu este deloc uşoară. O nouă invenţie care se inspiră de la arta tradiţională japoneză, origami, ar putea reprezenta o soluţie atât pentru viitoarele călătorii în spaţiul îndepărtat, cât şi pentru realizarea unor sateliţi ecologici.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Pentru prima dată experimentul BOREXINO, un experiment instalat în laboratorul subteran italian de la Gran Sasso, a reuşit să măsoare neutrinii care iau naştere în inima Soarelui în interacţiuni nucleare între protoni. Aceşti neutrini ne ajută să înţelegem mai bine cum funcţionează steaua de care depinde viaţă noastră. În urma studiului acestor minuscule particule, cercetătorii au ajuns la o concluzie interesantă legată de activitatea Soarelui în ultimii 100.000 de ani.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Cum se formează norii? Ce influenţă au razele cosmice asupra acestora? Întrebări care au nevoie de un răspuns dacă vrem să înţelegem cum ar putea evolua clima şi care ar putea să fie efectul activităţii noastre asupra acesteia. Un experiment la CERN, Geneva, CLOUD, studiază influenţa diverşilor factori, inclusiv a fasciculelor de particule, asupra formării norilor.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
În fiecare an 10 premii Ig Nobel sunt acordate cercetătorilor sau personalităţilor care au obţinut rezultate deosebit de... trăznite în diverse domenii, de la fizică la medicină, economie, biologie sau chiar artă. De multe ori aceste descoperiri par (şi chiar sunt) inutile, incredibile sau bizare şi stârnesc râsul. Vă prezentăm în continuare lista „descoperirilor” premiate pentru anul 2014.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
În lumea particulelor elementare sunt valabile legile mecanicii cuantice, o teorie oarecum bizară, în cadrul căreia particulele (şi starea acestora) sunt descrise de aşa-numita „funcţie de undă”. Totuşi, pe ce drum merg particulele cuantice? Un experiment ingenios a găsit un răspuns la această întrebare, care ar putea avea aplicaţii extrem de importante chiar şi în chimie.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Felul în care ne îmbrăcăm, dar mai ales culorile pe care le purtăm, au o mare influenţă asupra modului în care ne văd ceilalţi. La această concluzie au ajuns cercetătorii de la Rochester University studiind reacţiile femeilor faţă de culoarea îmbrăcăminţii altor femei. Concluzia? Femeile îmbrăcate în roşu sunt privite cu neîncredere, generând reacţii negative din partea celorlalte femei.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Un nou record de distanţă străbătută de un vehicul pe o suprafaţă diferită de cea a Terrei a fost stabilit recent de către roverul Opportunity pe Marte. Acesta a parcurs mai mult de 40 km, efectuând o serie de studii ştiinţifice care ne ajută să înţelegem mai bine cum este făcută planeta Roşie, chiar dacă multe mistere aşteaptă încă să fie descifrate.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Semnale extrem de intense, însă foarte scurte, în domeniul undelor radio, au fost recent înregistrate de către radiotelescoape şi analizate de astronomi. Din studiul caracteristicilor acestor semnale s-a ajuns la concluzia că provin din exteriorul galaxiei noastre. La ora actuală însă nu este cunoscut modul în care acestea sunt generate.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Visul informaticienilor si, sincer vorbind, nu doar al lor, este să ajungem sa avem modalităţi de transmitere a informaţiei, folosind Internetul, absolut sigure, fără posibilitatea că vreun „spion” să poate avea acces la informaţia care circulă între doi (sau mai mulţi) interlocutori. Acest vis ar putea fi realizat cu ajutorul mecanicii cuantice, folosind proprietăţi şi mecanisme cuantice, precum suprapunerea cuantică a stărilor şi inseparabilitatea cuantică.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Pentru prima dată în istoria Medaliei Fields, acordată pentru matematică, acesta a fost decernată unei femei: Maryam Mizakhani, de origine iraniană, în prezent profesor de matematică la universitatea Stanford. Prestigiosul premiu este un fel de echivalent al premiului Nobel, care, după cum se ştie, nu este decernat pentru descoperiri în domeniul matematicii.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
Cum putem pierde cele câteva kilograme în plus rapid şi eficient? Există o strategie ideală? Se pare că da, însă această strategie este diferită pentru bărbaţi şi femei. Bărbaţii se pare că slăbesc mai uşor decât femeile, iar oamenii de ştiinţă ştiu de ce. Aflaţi şi dvs. în cele ce urmează!
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu