Inteligența artificială, utilizată pentru îmbunătățirea performanțelor acceleratoarelor de particule
Imagine a detectorului din proiectul ALICE / LCH
Acceleratoarele de particule sunt utilizate atât în cercetare, cât și în alte domenii (industrie, medicină etc.). Studii recente arată cum folosirea învățării automate (o ramură a inteligenței artificiale) poate ajuta la îmbunătățirea substanțială a performanțelor acceleratoarelor de particule.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Structura internă a neutronului (reprezentare artist)
Credit: Xiaorong Zhu, University for Science and Technology, China
Experimente ce folosesc metode diverse pentru a determina durata de viață a neutronilor liberi dau rezultate diferite; nu cu mult, însă suficient ca să îi pună pe gânduri pe oamenii de știință.
O ipoteză ar fi cum că neutronii ar oscila în neutroni-întunecați (perechea din lumea materiei întunecate a neutronilor). Această ipoteză a fost testată într-un nou experiment, cu rezultate însă negative. Misterul rămâne!
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Două săptămâni petrecute la Institute of Advanced Studies din Princeton, acolo unde Einstein a încercat să unifice teoria relativității generale cu mecanica cuantică.
IAS Princeton
În mijlocul naturii – într-un decor complet verde – este institutul unde Einstein a petrecut mai bine de 20 de ani – încărcând să găsească o teorie care să unifice relativitatea generală, cea care descrie geometria spațiului și a timpului în funcție de materie și energie, cu mecanica cuantică, teoria care descrie lumea microscopică în funcție de așa-numită funcție de undă.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Există oare monopoli magnetici? Adică particule cu „sarcina magnetică”, un fel de doar polul sud sau doar polul nord al unui magnet. Într-un articol publicat recent se discută exact acest subiect, al monopolilor magnetici, în încercarea de a-i identifica în contextul razelor cosmice și al experimentelor de la acceleratoarele de particule. Să vedem cu ce rezultate.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Proiectul de cercetare științifică ALICE de la Marele accelerator de hadroni (LHC), CERN, Elveția, a reușit pentru prima dată să măsoare în mod direct un efect prevăzut acum circa 30 de ani: conul mort, adică lipsa de emisie a radiației (sub formă de gluoni) a quarcurilor într-un anumit con în jurul direcției de propagare, quarcuri care se formează în urmă interacțiunii dintre protonii de la LHC. Efectul de con mort reprezintă o trăsătură fundamentală a teoriei interacțiunii nucleare tari, care explică modul în care interacțiunea tare ține împreună quarcurile și gluonii, formând protoni și neutroni.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Cum se explică misterul constantei lui Hubble? Adică acea „constantă” care este legată de expansiunea universului. Calculată cu metode diverse, dă valori diferite.
Într-un articol publicat recent în Phys. Rev. Letters este prezentată o posibilă soluție, și anume existența unui univers paralel din materie întunecată care interacționează cu al nostru doar prin intermediul gravitației.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Starea Hoyle este produsă prin „procesul triplu-alfa” în interiorul stelelor. Două particule alfa fuzionează pentru a forma un atom de beriliu, ulterior o a treia particulă fuzionează cu acest atom, formând ceea ce se numește „starea Hoyle”.
Credit: Epelbaum, et al.
Cum ia naștere nucleul de carbon-12? Un grup de cercetători care a folosit un super-computer și algoritmi de inteligență artificială au încercat să răspundă la această întrebare: nucleul poate să ia naștere în condiții extreme de temperatură și densitate, precum cele din centrul stelelor, sau în explozii de supernove, din unirea inițială a trei nuclee de heliu-4.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Gaură neagră - reprezentare artistică
Găurile negre au înspăimântat o parte din publicul care aştepta pornirea acceleratorului de la Geneva în 2008. S-a făcut multă vâlvă atunci, legată de probabilitatea, mică dar nu zero, de a se forma găuri negre în urma coliziunilor protonilor de mare energie la LHC.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Cercetătorii au descoperit în galaxia noastră opt noi surse de raze X emise de sisteme binare formate dintr-o gaură neagră și o stea normală. Aceștia au reușit să studieze ecoul razelor X, un fenomen interesant care permite cercetătorilor să „măsoare” găurile negre și să înțeleagă mai bine cum funcționează.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Pe măsură ce neutrinii se deplasează prin interiorul Pământului, aceștia oscilează.
Graficul de mai sus arată probabilitatea ca un neutrin miuonic (în roșu) produs la Fermilab să oscileze într-un neutrin tauonic (în albastru), un neutrin electronic (în verde) ori într-un neutrino steril (în gri).
Credit imagine: APS/Carin Cain
Proiectul de cercetare colaborativ MicroBooNE a reușit să obțină un rezultat foarte important în studiul neutrinilor: caracterizarea modului în care aceștia interacționează în argon în funcție de energie. Este un rezultat important care va fi folosit în viitorul proiect, DUNE, care-și propune descifrarea misterului acestor fantomatice particule.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Heliul kaonic este un atom exotic, în care kaonii înlocuiesc electronii. Studiul acestui atom este important, întrucât ajută la înțelegerea interacțiunii nucleare tari. În cadrul unui experiment efectuat în Japonia s-a reușit cea mai precisă măsurătoare din lume a heliului kaonic.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Un nou model matematic arată că la circa o picosecundă (10−12 s) după Big Bang ar fi putut lua naștere gravitoni masivi, care să reprezinte în prezent materia întunecată din univers. Acest model are însă nevoie de extra-dimensiuni (în prezent vorbim de 4 dimensiuni, trei spațiale și una temporală).
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Prima imagine a unei găuri negre. Imaginea nu este o fotografie, ci a fost creată cu ajutorul a multiple telescoape în cadrul proiectului EHT
Găurile negre sunt obiecte extrem de misterioase și încă nu știm ce se întâmplă în interiorul acestora. Paradoxul informației a stârnit multe discuții în lumea științifică: ce se întâmplă cu informația asociată obiectelor care cad în interiorul găurii negre? Se pierde sau nu?
În două recente articole a fost propusă o soluție care ia în calcul câmpul gravitațional: „părul cuantic”.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Există hidrogen în roiurile de galaxii care este extrem de cald, având temperaturi de circa 10 milioane Kelvin. Cum este posibil una ca asta? Nu ar trebui să existe un gaz așa de cald. Pentru a dezlega acest mister oamenii de știință au folosit 196 de lasere, recreând condițiile care au dat naștere acestui fenomen.
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
Coliziune stele neutronice (simulare)
Studiul undelor gravitaționale emise pe timpul coliziunilor dintre stele neutronice ar putea ajuta în descifrarea misterului energiei întunecate. Dar este energia întunecată reală sau este un indiciu al unei teorii care modifică teoria relativității generale a lui Einstein?
- Detalii
- Scris de: Cătălina Curceanu
- Categorie: Blog Cătălina Oana Curceanu
