Data de 3 octombrie 2006 arăta cât de complicată avea să fie trecerea de la promisiunea aderării la UE la funcționarea efectivă după regulile europene. Agricultura se pregătea pentru un sistem nou de subvenții, statul încerca să găsească soluții pentru despăgubirea proprietarilor deposedați de comuniști (Malaxa, Auschnit), iar asigurarea obligatorie a locuințelor era anunțată pentru anul următor. Coreea de Nord făcea primul test nuclear subteran.
Una dintre cele mai mari operațiuni de retrocedare prin echivalent financiar ajungea în prim-plan: moștenitorii industriașilor Nicolae Malaxa și Max Auschnit urmau să primească titluri de despăgubire în valoare totală de peste 1,1 miliarde de lei, aproximativ 311 milioane de euro. Compensațiile priveau active confiscate de regimul comunist, între care uzinele Faur și Republica și active ale fostului combinat de la Reșița. Numai moștenitorilor familiei Malaxa le reveneau titluri de 622,5 milioane de lei pentru Faur și 384,6 milioane pentru Republica.
Sumele urmau să fie transformate în acțiuni la Fondul Proprietatea, instituție creată special pentru rezolvarea problemei proprietăților confiscate de regimul comunist care nu mai puteau fi restituite în natură. Era o încercare neobișnuită de a închide, la peste 15 ani după căderea comunismului, o parte dintre marile dosare patrimoniale ale secolului XX. În practică, mecanismul avea să se dovedească mult mai lent decât sperau autoritățile: Fondul Proprietatea avea să ajungă la Bursa de Valori București abia în ianuarie 2011.
Tot în acea zi se discuta despre o măsură care avea să aibă o istorie la fel de sinuoasă: asigurarea obligatorie a locuințelor. Autoritățile anunțau că legea urma să devină operațională de la jumătatea lui 2007. România încerca astfel să transfere o parte din povara financiară provocată de cutremure, inundații și alunecări de teren de la bugetul public către un sistem de asigurare. Termenul din 2007 nu avea însă să fie respectat: legea asigurării obligatorii a locuințelor avea să fie adoptată abia în 2008, iar sistemul efectiv al polițelor PAD avea să pornească ulterior.
Aderarea la UE schimba și agricultura. Fermierilor li se explica în aceste zile că, din 2007, urmau să existe două categorii de sprijin: bani europeni și subvenții naționale. Pentru plățile europene, agricultorii trebuiau să depună cereri, iar una dintre condițiile de bază era exploatarea unei suprafețe de cel puțin un hectar. Pentru mulți agricultori obișnuiți cu formele românești de sprijin, aderarea aducea astfel nu doar bani noi, ci și registre, termene, identificarea parcelelor și o birocrație agricolă complet diferită.
O imagine interesantă a schimbării României venea și din lumea satului. Presa constata răspândirea rapidă a televizoarelor color și a antenelor parabolice în gospodăriile rurale. Știrile comerciale și talk-show-urile politice ajunseseră până în gospodării care, cu numai un deceniu înainte, avuseseră acces la o ofertă mediatică extrem de redusă.
În lume:
La 3 octombrie, Coreea de Nord a făcut un anunț care a declanșat alarma internațională: regimul de la Phenian declara că intenționează să efectueze un test nuclear. Nu era doar o amenințare retorică. Șase zile mai târziu, la 9 octombrie 2006, Coreea de Nord avea să anunțe efectuarea primului său test nuclear subteran, schimbând radical situația strategică din Asia de Est.
Tot pe 3 octombrie era anunțat Premiul Nobel pentru Fizică. Americanii John C. Mather și George F. Smoot au fost premiați pentru măsurătorile realizate cu satelitul COBE asupra radiației cosmice de fond. Mather contribuise decisiv la demonstrarea formei aproape perfecte de corp negru a acestei radiații, iar Smoot la detectarea variațiilor de temperatură. Aceste neuniformități reprezentau urmele primordiale din care, prin evoluția universului, aveau să se formeze galaxiile și marile structuri cosmice. Nobelul din 2006 recompensa astfel unele dintre observațiile care transformaseră cosmologia Big Bangului dintr-un scenariu teoretic într-o teorie susținută de măsurători de mare precizie.
