Joi, 28 septembrie 2006. În viața de fiecare zi, apropierea iernii aducea însă în prim-plan o problemă prozaică: câți români își puteau permite factura la încălzire și câți reușeau să pună bani deoparte.
Apropierea sezonului rece atingea direct bugetele gospodăriilor. Presa explica noile norme pentru ajutoarele de încălzire, aprobate de Guvern cu o zi înainte. Pentru încălzirea centralizată, familiile cu venituri nete de până la 500 de lei lunar pe membru puteau primi compensări diferențiate ale facturii, de la 10% la 90%, iar beneficiarii ajutorului social puteau ajunge la 100%. Pentru gazele naturale existau sume fixe, între 15 și 210 lei lunar, tot în funcție de venit. Sistemul urma să se aplice în sezonul rece 1 noiembrie 2006–31 martie 2007.
Cifrele despre economisire explicau de ce asemenea ajutoare contau. Un sondaj al Metro Media Transilvania, prezentat în presa zilei, arăta că mai puțin de 20% dintre români reușeau să pună bani deoparte într-o lună obișnuită, iar cel mai adesea suma economisită nu depășea 100 de lei. România din pragul aderării avea o economie în creștere rapidă, dar pentru o mare parte a populației marja financiară rămânea foarte mică.
În lume:
Consiliul Nord-Atlantic autoriza extinderea misiunii ISAF în încă 14 provincii din estul Afganistanului. Decizia însemna că NATO urma să preia responsabilitatea pentru securitate pe întreg teritoriul țării, iar efectivele aflate sub comandamentul său creșteau de la aproximativ 20.000 la peste 30.000 de militari. Transferul efectiv avea să aibă loc la 5 octombrie. Privită retrospectiv, hotărârea din 28 septembrie marca transformarea ISAF dintr-o misiune concentrată inițial în jurul Kabulului într-o operațiune desfășurată pe întreg teritoriul afgan.
Tot pe 28 septembrie, revista Nature publica un studiu important de fizică a materiei condensate: o echipă internațională prezenta dovezi convingătoare pentru condensarea Bose–Einstein a polaritonilor excitonici într-o microcavitate semiconductoare, la 19 kelvini. Rezultatul muta un fenomen cuantic macroscopic, demonstrat celebru în gaze atomice ultrareci, către un sistem în stare solidă și deschidea un domeniu de cercetare care avea să se dezvolte puternic în anii următori.
