Sâmbătă, 23 septembrie 2006, România își căuta angajați, își disputa spațiile verzi (parcul Bordei) și încerca să deschidă arhivele comunismului. Din presa zilei se desprindea o schimbare importantă: armata începea să concureze pentru personal la târgurile de slujbe, iar internetul devenise o piață de recrutare cu sute de mii de CV-uri.
Bursa locurilor de muncă pentru absolvenți, organizată în ziua precedentă, adusese peste 20.000 de posturi la nivel național. Se căutau economiști și ingineri, dar și casieri, agenți de pază, confecționeri ori muncitori necalificați. Angajatorii manifestau interes pentru absolvenții de electronică, automatizări, instalații și construcții. Oferta descria o economie cu nevoi foarte diferite, de la specializări tehnice până la servicii și producție cu salarii modeste.
Printre angajatori apărea, pentru prima dată la această bursă, Ministerul Apărării. Regimentul 30 Gardă „Mihai Viteazu” oferea 258 de funcții militare pe bază de contract. Prezența armatei avea o explicație care depășea evenimentul: legea prevedea suspendarea serviciului militar obligatoriu pe timp de pace de la 1 ianuarie 2007. Instituția trebuia să atragă voluntari, iar pentru tinerii care până atunci se gândeau cum să amâne încorporarea, uniforma putea deveni o opțiune profesională.
În paralel, căutarea unui serviciu se muta tot mai mult pe internet. Platforma eJobs declara peste 800.000 de CV-uri active și peste 35.000 de firme-client. Candidații completau formulare în română și engleză, selectau domeniile de interes și primeau oferte prin e-mail. Existau deja site-uri regionale, pagini pentru studenți și intermediari ai muncii în străinătate. Un detaliu surprinde bine momentul: presa încă explica pas cu pas crearea contului și completarea CV-ului online, deși serviciile respective ajunseseră la o scară considerabilă.
În București, disputa pentru Parcul Bordei continua în instanță. Relatarea publicată sâmbătă consemna cererea municipalității, formulată la termenul din ajun, pentru o nouă expertiză a terenului. Consilierii contestau evaluarea de 2.500 de euro pe metru pătrat și solicitau opinia arhitectului-șef asupra înălțimii construcțiilor. Omul de afaceri Costică Constanda urmărea aprobarea unei documentații care permitea hoteluri și birouri, iar municipalitatea contesta soluția judecătorească favorabilă acestuia. Miza era transformarea unei suprafețe de parc în teren construibil.
Disputa avea să producă obligații financiare importante: o hotărâre definitivă din 2007 stabilea despăgubiri de aproximativ 17,76 milioane de euro. În ianuarie 2008, Consiliul General aproba un schimb de proprietăți între terenul din Bordei și teren din Satul Francez, invocând atât păstrarea spațiilor verzi, cât și obligațiile rezultate din proces.
Tot în presa zilei, Vladimir Tismăneanu reclama dificultăți în accesul la arhivele PCR. Comisia prezidențială pentru analiza dictaturii comuniste ceruse dosarul de cadre al lui Ion Iliescu; primise, spunea președintele comisiei, dosarul unui inginer horticultor cu același nume. Dincolo de absurditatea episodului, problema era serioasă: fără autobiografii, evaluări și documente de partid, cercetătorii puteau reconstitui mult mai greu responsabilitățile liderilor regimului. Raportul comisiei era încă în lucru.
În lume:
O informație spectaculoasă și neconfirmată domina agenda internațională: Osama bin Laden ar fi murit de febră tifoidă în Pakistan. Relatarea pornea de la o notă a serviciilor franceze de informații, ajunsă în presă, care invoca informații saudite. Jacques Chirac sublinia că vestea nu era confirmată, iar autoritățile franceze investigau scurgerea documentului. Nici Statele Unite nu confirmau moartea liderului Al-Qaeda. Astăzi știm că era fals. Osama bin Laden a fost ucis de forțele speciale americane în mai 2011.
