Marți, 19 septembrie 2006, două teme foarte diferite descriau bine România momentului: confruntarea cu trecutul comunist și febra creditului care însoțea creșterea economică. CNSAS dădea unul dintre cele mai răsunătoare verdicte ale perioadei, în cazul Monei Muscă, în timp ce băncile începeau să promoveze împrumuturile în franci elvețieni. În justiție, dosarul Zambaccian se apropia de etapa trimiterii în judecată, iar pe Autostrada București–Pitești se produsese unul dintre cele mai grave accidente rutiere din ultimii ani.
Cea mai importantă știre politică era verdictul în cazul Monei Muscă. Prin decizia 305/19 septembrie 2006, Colegiul CNSAS a stabilit că fosta ministră a culturii fusese „colaborator al poliției politice comuniste”. Muscă recunoscuse anterior că, în 1977, semnase un angajament cu Securitatea în legătură cu studenții străini, dar susținea că informațiile furnizate nu lezaseră drepturile nimănui și că activitatea sa nu putea fi calificată drept poliție politică. Verdictul avea o greutate aparte: un sondaj publicat cu două zile înainte încă o plasa pe locul al patrulea în clasamentul încrederii în politicieni. Ea a contestat hotărârea; CNSAS și-a menținut concluzia în noiembrie, iar Curtea de Apel București a respins definitiv contestația în martie 2007. În aceeași lună, Mona Muscă și-a dat demisia din Parlament.
În economie, o știre care părea atunci despre o simplă inovație bancară avea să capete, retrospectiv, o semnificație mult mai mare. Bănci precum Bancpost, BRD-SocGen și Raiffeisen începeau să preia modelul creditelor în franci elvețieni, introdus pe piața românească de OTP în 2005. Atracția era evidentă: finanțarea în franci permitea dobânzi mai mici și, implicit, împrumuturi mai mari decât cele accesibile în lei sau euro. În 19 septembrie, presa economică descria francul drept moneda care se pregătea „să dea lovitura” pe piața creditului. Ceea ce nu putea fi încă evaluat era amploarea riscului valutar. Până la sfârșitul lui 2008, soldul creditelor în franci acordate populației avea să ajungă la circa 12 miliarde de lei, echivalentul a 4,6 miliarde de franci. După aprecierea puternică a monedei elvețiene, aceste împrumuturi aveau să devină una dintre marile probleme sociale și juridice ale sistemului bancar românesc.
În justiție, Adrian Năstase revenea la DNA, unde procurorii începuseră prezentarea materialului de urmărire penală în dosarele Zambaccian și Eurografica. Fostul premier era acuzat, între altele, că ar fi primit bunuri — inclusiv celebrele ferestre termopan — prin intermediul Irinei Jianu, în legătură cu menținerea acesteia la conducerea Inspectoratului de Stat în Construcții, precum și de foloase legate de materiale electorale din campania din 2004. Năstase respingea acuzațiile și susținea că dosarul era unul politic. La 19 septembrie era încă vorba despre acuzații și despre încheierea urmăririi penale, nu despre o vinovăție stabilită de instanță.
Ziua fusese marcată și de un accident de o gravitate excepțională pe Autostrada București–Pitești. Bilanțul relatat în dimineața de 19 septembrie ajunsese la opt morți și nouă răniți, între care trei copii. O Dacie 1310 ar fi acroșat un TIR în timpul unei depășiri; camionul s-a răsturnat și a lovit un microbuz cu muncitori zilieri, oprit pentru reparații. Circulația a fost blocată aproximativ o oră și jumătate, iar polițiștii descriau accidentul drept cel mai grav produs pe autostradă în ultimii zece ani.
În lume:
La Bangkok, armata thailandeză a înlăturat guvernul premierului Thaksin Shinawatra, aflat atunci la New York pentru Adunarea Generală a ONU. Militarii au ocupat instituțiile guvernamentale, au suspendat Constituția și au dizolvat Parlamentul și Senatul. Lovitura de stat, prima din Thailanda după 15 ani, s-a desfășurat fără confruntări armate majore, dar a readus armata direct în centrul politicii unei țări care părea să fi depășit epoca intervențiilor militare.
În Ungaria, opoziția cerea demisia premierului Ferenc Gyurcsány după violențele din noaptea precedentă de la Budapesta, în care fuseseră rănite peste 100 de persoane. Protestele izbucniseră după publicarea unei înregistrări în care Gyurcsány recunoștea că partidul său mințise populația înaintea alegerilor. Era cea mai gravă izbucnire de violență politică din Ungaria de după căderea comunismului.
În știință, astronomii anunțau o premieră interesantă: cu ajutorul telescopului spațial Spitzer fusese fotografiată direct o pitică brună rece, HD 3651 B, într-un sistem despre care se știa deja că găzduiește o planetă. Obiectul, de aproximativ 50 de ori mai masiv decât Jupiter, arăta că sistemele planetare pot avea arhitecturi mult mai complexe decât sugerau primele descoperiri de exoplanete.
